Sectorul Construcțiilor concentrează 9,45 miliarde de euro, adică 44,8% din totalul fondurilor PNRR. Practic, aproape jumătate din întregul PNRR trece prin șantierele din România, în timp ce restul sectoarelor (educație, digitalizare, sănătate, sprijin sector privat etc.) însumează 55,2%, potrivit studiului de impact al Sectorului Constructiilor, realizat Federatia Patronatelor Societăților din Construcții (FPSC), asupra gradului de absorție a fondurilor PNRR.
Dar există un decalaj de aproape 3 miliarde de euro între stadiul fizic a lucrărilor de șantier și decontarea lucrărilor executate de constructori, situație ce reprezintă o presiune de lichiditate reală asupra companiilor din sector.
FPSC atrage atenția că sectorul construcțiilor duce în spate cea mai mare parte a PNRR, dar decalajul dintre lucrările executate și sumele efectiv recuperate de la UE afectează direct lichiditatea companiilor de constructii active pe piața construcțiilor.
De aceea, reprezentanții constructorilor susțin accelerarea recepțiilor, aplicarea corectă a recepțiilor parțiale prevăzute de Legea 141/2026 și o pregătire reală, din timp, pentru exercițiul financiar european 2028-2034.
Repartiția pe județe
Proiectele cu acoperire națională (autostrăzi, cale ferată, scheme-cadru) reprezintă cea mai mare parte din PNRR (42,6%).
Dintre județe, Bucureşti conduce detașat cu 10,1% din total, urmat de Cluj (2,7%), Iași, Timiș, Constanța, Mureș și Bihor – fiecare cu peste 400 mil. euro.
La polul opus, cele mai mici valori sunt în Brăila, Giurgiu și Ialomița (sub 115 mil. euro fiecare). Din perspectiva execuției financiare, Constanța și Giurgiu rămân cele mai în urmă (15 – 17%), în timp ce Suceava, Maramureș și Galați depășesc 42%.
| Județ / arie | Valoare (mil. €) | % din total PNRR | Progres tehnic | Progres financiar |
| Național (autostrăzi, cale ferată, proiecte-cadru) | 8.994,7 | 42,63% | 63,6% | 31,1% |
| București | 2.121,7 | 10,06% | 57,2% | 33,6% |
| Cluj | 566,6 | 2,69% | 58,7% | 27,3% |
| Iași | 542,8 | 2,57% | 57,8% | 33,8% |
| Timiș | 537,6 | 2,55% | 33,7% | 23,4% |
| Constanța | 527,2 | 2,50% | 56,2% | 15,7% |
| Mureș | 405,9 | 1,92% | 52,1% | 23,2% |
| Bihor | 399,4 | 1,89% | 58,1% | 29,9% |
| Suceava | 371,1 | 1,76% | 69,5% | 48,0% |
| Dolj | 325,4 | 1,54% | 69,4% | 24,1% |
| Galați | 324,0 | 1,54% | 70,3% | 42,5% |
| Sibiu | 288,1 | 1,37% | 63,7% | 32,0% |
| Buzău | 266,3 | 1,26% | 47,8% | 18,7% |
| Maramureș | 260,0 | 1,23% | 70,8% | 42,5% |
| Brașov | 251,5 | 1,19% | 47,4% | 23,8% |
| Alte 28 de județe (cumulat) | 4.915,3 | 23,30% | 64,6% | 35,7% |
Topul Drumarilor – Primele 100 firme cu activitate de constructii drumuri si autostrazi
Mii de proiecte prin PNRR sunt încă în derulare
Termenul-limită pentru implementarea fizică a măsurilor – 31 august 2026 – a fost atins. Guvernul a raportat un grad de absorbție estimat de 90,58% pentru granturi și de peste 95-97% pentru împrumuturi.
Financiar însă, situația e mai prudentă: sumele efectiv încasate de la Comisia Europeană sunt de aproximativ 12,97 miliarde de euro – circa 60% din ținta recalculată de 20,1 mld și doar circa 45% din bugetul brut inițial de 28,5 mld.
Pe 14 august 2026 a fost depusă Cererea de Plată nr. 5 – penultima din plan – în valoare de 2,84 miliarde de euro (1,65 mld granturi + 433 mil. împrumuturi), acoperind 75 de ținte și jaloane. Odată validată, absorbția pe granturi poate ajunge la 78%. Această cerere nu este incă validată de Comisia Europeană
Mai rămân de încasat 7,5 miliarde de euro. La nivel național sunt peste 15.000 de proiecte în derulare, dintre care circa 4.500 nu sunt încă recepționate – un risc real de penalizare pentru cele întârziate.
Miliarde de euro pierduți
România a pornit, în 2021, cu un plan de 29,18 miliarde de euro (14,2 mld granturi + 14,9 mld împrumuturi).
În decembrie 2023, Consiliul UE a aprobat o reducere la 28,51 miliarde de euro (13,6 mld granturi, incluzând noua componentă REPowerEU de 1,4 mld + 14,9 mld împrumuturi), ca urmare a „ajustării în funcție de creșterea economică” impusă de Comisie — un calcul care a tăiat automat 2,11 miliarde de euro din granturi, parțial compensat prin REPowerEU (261 mil. euro) și rezerva de Brexit (43,2 mil.euro).
Prin OUG 41/14.08.2025, Guvernul a redus bugetele mai multor proiecte considerate cu risc ridicat de neimplementare – 7 din cele 27 de spitale inițiale au fost scoase din finanțare directă, s-au tăiat fonduri pentru infrastructura energetică blocată în licitații, pentru dotări educaționale supraevaluate și pentru sisteme informatice fără studii de fezabilitate.
Bugetul a coborât la 21,4 miliarde de euro (13,5 mld granturi + 7,8 mld împrumuturi).
În urma renegocierii din iulie 2026, România a renunțat la încă 1,3 miliarde de euro din componenta de împrumuturi (de la 7,8 la 6,6 miliarde), reducere operată integral pe partea de credit. Astăzi, bugetul PNRR se situează la 20,1 miliarde de euro.
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 6/septembrie 2026
