Piața construcțiilor de drumuri și autostrăzi a urmat un trend ascendent anul trecut, din punct de vedere al evoluției cifrei totale de afaceri, avansul fiind datorat cu precădere marilor proiecte de infrastructură rutieră. Segmentul este disputat între consorțiile internaționale și un număr limitat de antreprenori autohtoni care fac eforturi să facă față acestei concurențe.
Competiția cu constructorii turci, austrieci, italieni și, recent, și cu cei ucraineni nu este ușoară, atrage atenția puternica organizație a constructorilor – Federația Patronatelor Societăților din Construcții (FPSC). Aceasta în condițiile în care multe state au reușit să sprijine dezvoltarea unor constructori naționali de anvergură prin programe consistente și predictibile de investiții publice, acces mai facil la finanțare, sprijin pentru export, politici industriale pe termen lung, investiții în tehnologie și în pregătirea forței de muncă.
Țări din întreaga Europă alocă fonduri substanțiale pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere. Germania a stabilit investiții de peste 50 miliarde euro pentru planul rutier federal în perioada 2025–2029, în timp ce Regatul Unit a angajat peste 30,8 miliarde euro pentru rețeaua sa rutieră strategică până în 2031. De asemenea, compania națională de drumuri din Italia are un plan în valoare de peste 37 miliarde euro pentru perioada 2026–2035, plan ce vizează construirea și modernizarea infrastructurii rutiere.
La rândul său, România a făcut eforturi financiare deosebite pentru a co-finanța și a accesa finanțările substanțiale alocate din bugetul Uniunii Europe pentru infrastructura rutieră.
”Pentru a reuși să dezvoltăm economia prin atragerea finanțărilor europene și să construim o rețea rutieră la nivel european care să asigure conectivitate între orașe, porturi și zonele rurale avem însă nevoie și de firme autohtone puternice de construcții”, subliniază Cristian Erbașu, președintele FPSC.
Aceste proiecte de investiții reprezintă și un important capital electoral care aduce vizibilitate politică imediată, facilitează creșterea economică și răspund unei cereri sociale majore pentru mobilitate.
Crește gradul de concentrare a pieței construcției de infrastructură rutieră
Topul 100 Drumari, elaborat de redacția ARENA Constucțiilor, realizează o ierarhizare a firmelor de construcții drumuri și autostrăzi, în funcție de cifra de afaceri raportată pentru anul trecut, potrivit datelor de la Ministerul Finanțelor.
Primele 100 de mari firme din acest sector au înregistrat anul trecut, cumulat, o cifră de afaceri totală de 41,6 miliarde de lei, în creștere cu 22 % față de cea realizată de firmele din topul anterior. Totuși, ritmul de creștere este diminuat semnificativ față de cel de 38 % din anul precedent.
De altfel, aproape 40 % din firmele din top 100 au cifre de afaceri în scădere față de anul anterior.
Ritmul de creștere s-a atenuat pentru mare parte din firmele românești din cauza deficitului de finanțare din ultima parte a anului trecut, când pe fondul restricțiilor bugetare au fost sistate plățile pentru programele naționale de investiții, inclusiv programul „Anghel Saligny”. Suspendarea plăților i-a afectat în special pe constructorii români, pentru că cei străini ofertează obiective de anvergură, precum autostrăzi, drumuri expres.
Situația s-a reflectat în creșterea gradului de concentrare a pieței: cele mai mari 10 firme au concentrat anul trecut peste 67 % din cifra de afaceri a firmelor din Top100, față de anul anterior când acest procent era de 62 %.
Cum mare parte din firme au înregistrat scăderi ale cifrei de afaceri față de anul anterior, limita inferioară de intrare în actualul Top 100 a fost de puțin peste 62 milioane lei, în timp ce în precedentul Top 100 s-a intrat cu o cifră de afaceri de peste 72 milioane lei.
Primele 10 mari firme au avut anul trecut afaceri de 5,55 miliarde euro
Top 10 este dominat de companiile străine și include numai trei constructori români. În același timp, antreprenorii străini au obținut și contracte de valori semnificative pentru infrastructura feroviară.
Companiile din Top 10 au realizat anul trecut o cifră totală de afaceri de 28 miliarde de lei, echivalent a 5,55 miliarde euro la cursul mediu de schimb valutar BNR. Profitul lor net total a fost de circa 3 miliarde lei, ceea ce înseamnă o rată a rentabilității (profit net / cifra de afaceri) de 8 %.
Față de anul anterior, cele mai mari creșteri ale cifrei de afaceri le-au înregistrat Grupul UMB (+1,72 miliarde lei), turcii de la Makyol (circa 1,37 miliarde lei) și cei de la Nurol (peste 811 milioane lei).
Constructorii italieni de la Webuild Spa Sucursala București au realizat o cifră de afaceri în creștere cu 14 %, dar au raportat pierdere de aproape 195 milioane lei.
O situație similară este și în cazul spaniolilor de la FCC Construccion SA Sucursala București, care au avut o creștere cu 34 % a cifrei de afaceri, dar au raportat o pierdere de 132,15 milioane lei.
Grupul Impresa Pizzarotti a avut afaceri în scădere cu 29 %, dar profit net în creștere cu 47 %.
În același timp, grecii de la Aktor au avut afaceri în scădere și au raportat o pierdere de peste 242,75 milioane lei.
În Top 100 mari drumari, Grupul băcăuan UMB continuă să ocupe prima poziție cu o cifră totală de afaceri de peste 16,11 miliarde lei, în creștere cu 12 % față de cea din anul anterior.
Dimex-2000 Company SRL din Bistrița Năsăud a realizat anul trecut o cifră de afaceri de peste 669 milioane lei, în creștere cu 9 %. Totodată, și-a majorat cu o treime numărul de angajați, în timp ce profitul net a urcat cu 12 %.
O evoluție ascendentă a avut și Viarom Construct SRL București, care a depășit 327,68 milioane lei cifră de afaceri (+21 % față de anul anterior), cu 19 % creștere a pofitului net și 5 % creștere a numărului de angajați.
Firma românească Retter Projectmanagement SRL din Sibiu implicată în construirea lotului 1 al Autostrăzii A0 București – Nord și-a mărit cu 6 % numărul de angajați anul trecut, înregistrând o cifră de afaceri de circa 470 milioane de lei.
În Top 100 Drumari nu sunt incluse firme mari care au în portofoliul lor contracte rutiere, dar au și importante lucrări de alt tip, aceste firme figurând în Topul Constructorilor.
Pe piața construcțiilor de drumuri și autostrăzi sunt înregistrate peste 4500 de firme, dintre care 2489 au depus bilanțul pe 2025. Dintre acestea 16 % au avut cifră de afaceri de peste 10 milioane lei.
 |
 |
 |
Cei mai mari angajatori
Creșterea cifrei de afaceri a celor mai mari 100 de firme de construcții drumuri și autostrăzi a fost însoțită și de majorarea semnificativă a numărului de angajați. Numărul mediu total s-a ridicat la 31.858 angajați, în creștere cu 29 % față de cel al firmelor din Top100 anul anterior.
Topul celor mai mari angajatori din sectorul construcției de drumuri este dominat de Grupul UMB cu un număr mediu de 6.819 angajați în cursul anului trecut, în creștere cu 4 %.
Acesta este urmat de filiala din București a Webuild Spa Milano cu 2.179 de angajați și de Strabag, care în cele două firme de construcții drumuri pe care le deține în România, a avut anul trecut un număr mediu de 1.800 de angajați.
Urmează Tancrad din Galați cu 1.070 angajați.
Top 10 cei mai mari angajatori din sectorul construcției de drumuri și autostrăzi
| Nr.crt. | Constructor | Nr. mediu angajați (2025) |
| 1 | Grup UMB | 6.819 |
| 2 | Webuild Spa Milano Sucursala România București | 2.179 |
| 3 | Strabag SRL și Antrepriza de Reparații și Lucrări A R L Cluj SA | 1.800 |
| 4 | Tancrad SRL Galați | 1.070 |
| 5 | Domeniul Public Napoca S.A. | 779 |
| 6 | Makyol Insaat Sanayi Turizm Ve Ticaret Anonim Sirketi Istanbul – Sucursala București | 772 |
| 7 | General Trust Argeș SRL | 550 |
| 8 | Aktor Societate Tehnica Anonima (Aktor SA) – Grecia – Sucursala București, România | 518 |
| 9 | Danlin XXL SRL Neamț | 445 |
| 10 | Geiger Transilvania SRL Mureș | 440 |
Contracte mari, de aproape 2,4 miliarde de euro, au fost semnate
În prima parte a anului curent, cele mai mari contracte rutiere au fost semnate de
Grupul UMB pentru proiectarea și execuția a două loturi din autostrada Pașcani – Suceava, în valoare totală de peste 5,93 miliarde de lei, fără TVA.
Contractele pentru proiectare și execuția a două loturi din Drumul Expres Suceava – Siret au fost atribuite asocierii formate din Far Foundation SRL și firmele ucrainene Automagistral-Pivden, Lincor Trans, contracte în valoare totală de peste 3,72 miliarde lei, fără TVA.
Constructorul turc Nurol A.S a primit contractul de execuție lucrări Drum Expres Arad – Oradea Lot 3 cu valoarea de peste 2,85 miliarde lei fără TVA.
Anul acesta urmează să fie atribuite contracte mari, de 6,2 miliarde euro
Mari contracte cu valoarea estimată totală de aproape 6,2 miliarde de euro ar urma să fie atribuite anul acesta pentru autostrăzi și drumuri expres.
Este vorba de contractele pentru proiectare și execuție „Alternativa Techirghiol”, cele două tronsoane ale Autostrăzii Timișoara – Moravița, precum și cele șase loturi ale Autostrăzii Craiova – Filiași și Drum Expres Filiași – Târgu Jiu.
Acestora li se adaugă marile proiecte rutiere pentru cinci loturi din Centura Metropolitană Cluj-Napoca și drumurile de legătură, loturi cu valoarea estimată de peste 820 milioane de euro.
Potențial enorm pentru constructorii de drumuri
România este încă mult în urma Europei în ceea ce privește infrastructura rutieră de mare viteză, dar tocmai acest decalaj reprezintă în următorul deceniu un potențial enorm de piață pentru constructorii de drumuri.
Ținta guvernamentală este de cel puțin 2.000 km de autostrăzi și drumuri expres până în 2028, ceea ce ar însemna o creștere de aproximativ 600 km față de nivelul de la sfârșitul anului trecut.
Pe lângă construire se va pune și problema lucrărilor de întreținere a celor peste 2.000 km de autostradă care vor exista în următorii ani.
La sfârșitul anului trecut, România avea puțin peste 1.400 km de autostrăzi și drumuri expres în trafic.
Raportat la suprafața țării rezultă 5,9 km de șosea de mare viteză la 1.000 km.
Indicatorul este sub cel din Bulgaria (7,9) și Ungaria (21,5), în timp ce media la nivel european este de 17 km drum de mare viteză la 1000 km suprafață țară.
În paralel cu extinderea autostrăzilor și drumurilor expres, în țara noastră există un necesar semnificativ de modernizare, reabilitare și întreținere a rețelei existente: peste un sfert din drumurile deja modernizate (peste 12.000 km) aveau, la sfârșitul anului trecut, durata de serviciu depășită.
Prin urmare, este nevoie de mulți ani pentru modernizarea drumurilor având în vedere că anul trecut, de exemplu, ritmul de modernizare a fost 1.054 km de drumuri.
Din lungimea totală a rețelei de drumuri publice, 17% sunt în regiunea Nord-Est, câte 15% în Sud Muntenia și Nord-Vest.