Legea care permite scoaterea anumitor suprafețe din ariile naturale protejate pentru continuarea unor amenajări hidroenergetice merge din nou la promulgare, după ce cererea de reexaminare formulată de președintele Nicușor Dan a fost respinsă, miercuri, de plenul Camerei Deputaților. Camera Deputaților este for decizional, astfel că proiectul revine la promulgare în forma adoptată inițial.
În vizor sunt șapte amenajări hidroenergetice ale Hidroelectrica, dintre care unele au execuția fizică de peste 80-90%, dar pentru care punerea în funcțiune nu este imediată și, în anumite cazuri, este estimată abia în 2028 – 2030.
Legea a fost adoptată miercuri de Camera Deputaților cu 234 de voturi pentru, 32 împotrivă și două abțineri, în timp ce un parlamentar nu a votat.
Actul normativ modifică OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate și introduce o excepție prin care autoritatea publică centrală pentru protecția mediului, apelor și pădurilor dispune modificarea limitelor ariilor naturale protejate în termen de 60 de zile de la solicitarea beneficiarului.
Măsura se aplică suprafețelor pentru care, la data de 29 iunie 2007, erau aprobate prin hotărâre a Guvernului sau decret de stat obiective de investiții pentru realizarea unor amenajări hidroenergetice, iar obiectivele erau în curs de execuție sau fuseseră demarate anterior acestei date.
Potrivit formei adoptate de Parlament, noile limite ale ariilor protejate trebuie trasate astfel încât perimetrul schemei de amenajare hidroenergetică, drumurile de acces, stațiile și rețelele de transport și distribuție aferente să fie în afara ariei naturale protejate. În plus, între noua limită a ariei protejate și limita amenajării hidroenergetice trebuie păstrată o zonă-tampon de minimum 100 de metri, pe toată lungimea de grănițuire.
Cele șapte hidrocentrale
Lista celor șapte proiecte vizate de noul cadru legislativ a fost prezentată de Ministerul Energiei și cuprinde amenajările Răstolița, Livezeni-Bumbești, Surduc-Siriu, Pașcani, Cerna-Belareca, Cornetu-Avrig/Căineni și Cerna-Motru-Tismana, etapa a II-a.
Răstolița are o putere de 35,3 MW și este una dintre cele mai avansate investiții, cu un grad de execuție de peste 90%.
Livezeni-Bumbești are o putere instalată de 65,2 MW și un grad de realizare de aproximativ 87%.
Surduc-Siriu, cu centrala Nehoiașu, are o putere de 55 MW pentru componenta vizată în această listă, iar lucrările sunt, de asemenea, într-un stadiu avansat.
Pașcani, pe Siret, are 9,4 MW și un grad de execuție de aproximativ 80%.
Cerna-Belareca are 14,7 MW și este realizată în proporție de peste 80%.
La peste 72 mil euro se ridica investitia pentru un viitor proiect de infrastructura rutiera
Cornetu-Avrig/Căineni, pe Olt, însumează 26,5 MW pentru componentele menționate în lista Ministerului. Proiectul este însă unul eterogen ca stadiu: unele obiective sunt finalizate integral, în timp ce altele sunt mult mai puțin avansate.
Cerna-Motru-Tismana II, cu barajul Vâja, are o putere de 8 MW pentru componenta indicată în lista proiectelor ce urmează să fie deblocate. Pentru această investiție, Ministerul Mediului a anunțat deja în ianuarie 2026 emiterea acordului de mediu, după parcurgerea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului.
În total, cele șapte proiecte sunt prezentate de autorități ca urmând să aducă în sistem aproximativ 214 MW de capacitate hidroenergetică.
Susținătorii legii: investiții începute înainte de ariile protejate
În dezbaterea din plen, susținătorii proiectului au insistat asupra faptului că investițiile sunt anterioare constituirii ariilor naturale protejate în configurația actuală.
„Nu trebuie să alegem între natură și energie”, a afirmat Bogdan Ivan, deputat PSD, unul dintre parlamentarii care au susținut proiectul, argumentând că este vorba despre proiecte existente înainte de anul 2007 și ajunse, în unele cazuri, la un grad de realizare de până la 98%.
Acesta a susținut că, în total, în cele șapte proiecte au fost investiți de Hidroelectrica și statul român peste 12 miliarde de lei, bani care, în prezent, sunt blocați în investiții care nu produc energie.
Cei aproximativ 214 MW de putere instalată ar putea, potrivit susținătorilor legii, să asigure energia pentru circa 200.000 de gospodării și să contribuie la echilibrarea Sistemului Energetic Național.
„15% din energia pe care România a importat-o în ultimii doi ani putea să fie produsă la aceste șapte hidrocentrale”, a mai afirmat parlamentarul, susținând că finalizarea proiectelor ar contribui la reducerea presiunii asupra sistemului energetic.
AUR a invocat și decizia CSAT din aprilie 2025 privind finalizarea hidrocentralelor începute și blocate, pe care acestea le-a considerat prioritare pentru siguranța energetică.
USR: debitele actuale pun sub semnul întrebării puterea proiectată
USR a votat împotriva formei adoptate și a încercat, prin două amendamente, să limiteze caracterul automat al modificării limitelor ariilor protejate.
Primul amendament urmărea înlocuirea sintagmei „dispune modificarea limitelor” cu „poate dispune modificarea limitelor”, astfel încât autoritatea de mediu să poată analiza documentația și situația actuală a investiției înainte de a decide.
Amendamentul a fost respins prin votul comisiilor de industrie și comisia pentru politică economică.
Un al doilea amendament propunea ca lucrările de mentenanță, retehnologizare și modernizare să fie permise numai în limitele perimetrului obiectivului de investiții și cu condiția să nu fie ocupate suprafețe suplimentare din aria protejată. Și acesta a fost respins.
În plen, opoziția față de lege a fost argumentată inclusiv prin schimbările climatice și scăderea debitelor râurilor.
Marius Nicolae Alexandru, deputat USR a susținut că, în județul Buzău, datele Administrației Bazinale de Apă Buzău-Ialomița indică scăderi ale debitelor multianuale de aproximativ 15% în ultimii cinci ani.
Acesta a pus sub semnul întrebării și puterea efectivă care ar putea fi obținută de cele șapte hidrocentrale, afirmând că, în cazul Surduc, debitul luat în calcul la proiectare ar fi fost de 13 mc/s, în timp ce debitul real ar fi ajuns la aproximativ 3 mc/s.
„Așa încât în realitate avem o putere undeva la 33 MW adunată”, a afirmat acesta, apreciind că ar reprezenta circa 0,5% din necesarul de putere al României. „Merită oare pentru asta să neglijăm reglementările europene? Merită oare să riscăm infringement pentru că arile protejate nu pot fi modificate decât atunci când se constată anumite erori științifice și numai pe o perioadă determinată de timp?” s-a întrebat retoric parlamentarul.
Un alt argument ridicat de USR a fost calendarul investițiilor. Potrivit parlamentarului, finalizarea hidrocentralelor ar putea dura aproximativ cinci ani, motiv pentru care acestea nu ar reprezenta o soluție imediată pentru reducerea prețurilor la energie.
Prin votul de miercuri, însă, Parlamentul a păstrat forma legii care prevede că, pentru investițiile care îndeplinesc condițiile stabilite în actul normativ, autoritatea de mediu dispune modificarea limitelor ariilor protejate în termen de 60 de zile de la solicitarea beneficiarului.
Astfel, proiectele hidroenergetice începute înainte de 29 iunie 2007 au acum cadrul legal pentru a ieși din blocajul generat de suprapunerea cu ariile naturale protejate.
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 5/iulie – august 2026
