Importul de muncitori, in noile conditii stabilite de Guvern, este mai dificil pentru firmele de constructii

Romulus Badea, președintele Patronatului Importatorilor de Forță de Muncă

Modificările aduse recent de Guvern legislați­ei privind importul de muncitori din afara Uniunii Europene vin în sprijinul angajaților și aduc costuri suplimentare angajatorilor.

Romulus Badea, președintele Patronatului Importatorilor de Forță de Muncă, este de pă­rere că, în ceea ce privește muncitorii din con­strucții, este mai sigur ca angajatorii să opte­ze în continuare pentru agențiile de recrutare.

În acest fel, nu numai că scad masiv costurile angajării, dar și responsabilitatea pentru res­pectarea condițiilor legale se împarte între angajator și angajat, și va cădea mult mai pu­țin pe firma de construcții.

Mai mult, agențiile de recrutare vor avea deja o bază de angajați verificați din punct de ve­dere medical și al aptitudinilor, reducând ast­fel riscul ca o companie de construcții să suporte costuri pentru un angajat care nu poate munci, de fapt, pe șantier.

Condiții de îndeplinit: angajare directă sau prin agenție

Noua ordonanță a rescris complet modul în care se va desfășura recrutarea de forță de muncă din afara Uniunii Europene.

Pe scurt, vor fi două categorii de angajatori: cei care pot să fie angajatori autorizați și care se vor înregistra pe platforma workinroma­nia.gov.ro, vor fi aprobați și vor putea să re­cruteze direct; și cei care nu vor îndeplini aceste condiții și care vor putea lucra doar printr-o agenție acreditată de plasare forță de muncă.

Pentru a fi angajator autorizat o firmă trebu­ie să aibă minimum doi ani de experiență, o medie de minim 50 de angajați în anul trecut și, abia pe urmă, să plătească 1.000 de euro garanție pentru fiecare lucrător care va fi re­crutat direct.

A doua categorie este cea a angajatorului în­registrat către o agenție acreditată de plasa­re de forță de muncă. În cazul acesta, angaja­torul nu va avea garanții de depus, pentru că ele sunt depuse de agenția respectivă, însă nici în această situație, angajatorul nu este scutit de îndeplinirea unor condiții specifice.

“Aceste condiții înseamnă, în fapt, niște limi­tări suplimentare față de ce știam până acum. Astfel, pentru a putea angaja străini, un anga­jator român, indiferent că e autorizat sau în­registrat, va trebui să aibă minim un an de ac­tivitate în domeniul în care intenționează să recruteze. Mai mult, angajatorul va putea să recruteze numai în limita listei profesiilor de­ficitare, care trebuie corelate cu activitatea și codul CAEN al angajatorului.

Firmele nu vor putea angaja mai mult de 50 % din numărul mediu de angajați din anul ante­rior, raportat la ANAF. Totodată, angajatorii înregistrați vor fi condiționați de cota agenți­ei de recrutare prin care operează. În cele din urmă, în toate situațiile, numărul străinilor ca­re poate fi recrutat va fi limitat de contingent. Deci avem nevoie de o aliniere perfectă a condițiilor pentru ca un proces de recrutare să decurgă corect, indiferent că e prin agen­ție sau prin angajatorul direct”, a relatat Romulus Badea.

Agenția preia din “greutatea” noilor condiții

Plecând de la faptul că încă sunt angajatori neautorizați, plata acelei garanții de 1.000 de euro nu pare a fi foarte eficientă.

Prin urmare, strict din această perspectivă, este mai eficient pentru companii să angaje­ze prin intermediul unei agenții.

Apoi, noua ordonanță de urgență prevede amenzi contravenționale severe pentru tot felul de formalități ce trebuie îndeplinite. Lucrul cu o agenție ar presupune scăderea acestor riscuri, pentru că o parte sunt trans­ferate agenției, iar pentru o altă parte agen­ția răspunde solidar cu angajatorul, în sensul că pot fi amendați amândoi. Există sancțiuni separate pentru fiecare, dar pentru aceeași contravenție.

“Și atunci patru ochi se uită mai bine decât doi ochi. Agenția și angajatorul vor avea pro­cedurile mult mai bine puse la punct. Apoi, sunt tot felul de condiții practice. Vă dau un exemplu: mai ales în domeniul construcțiilor, condiția fizică a angajatului este esențială. Trebuie să poată să muncească în construcții. OUG 32 spune că, acum, se încheie contractul de muncă și, prin excepție, medicina muncii se face ulterior. Nu poți să angajezi un om și, implicit, să treci prin toate condițiile de care vorbeam mai devreme, să treci prin tot pro­cesul acesta ca acel om să ajungă în România și să constatăm că suferă de o afecțiune care îl face incompatibil cu desfășurarea activită­ții”, spune președintele PIFM.

Un alt avantaj ar fi faptul că o agenție serioa­să are parteneriate cu clinici verificate și seri­oase din țările sursă, “astfel încât să nu se ba­zeze doar pe un certificat medical emis de un dispensar din satul muncitorului, unde lucrea­ză vărul lui”, ci îi trimit la clinici care îi verifică serios. “Nu mai vorbesc de organizarea unor teste practice pentru că nu poți să angajezi un sudor doar pe bază de CV. Ideal este să îl vezi și să îl pui la lucru, să vezi că angajatul corespunde profesional”, explică domnul Badea.

Angajările de muncitori străini sunt blocate momentan

În momentul de față se procesează doar avi­zele de muncă depuse sau programate în portalul Inspectoratului General de Imigrări înainte de 27 aprilie, deci nu pot fi aduși mun­citori noi. Platforma workinromania.gov.ro nu este încă operațională. Însă, cererea de muncitori dinafara Uniunii Europene pentru piața de construcții din România nu dă sem­ne de scădere, în ciuda impunerii noilor con­diții, spune domnul Badea: “din discuțiile pe care le-am avut cu colegii din patronat, da, clienții noștri din construcții se bazează în strategia lor pe forță de muncă străină”.

Statornicia muncitorilor din construcții nu ține de condițiile impuse de Guvern

Deși Guvernul a încercat să inducă ideea că prin introducerea acestor condiții restrictive la angajare va contribui la îmbunătățirea sta­torniciei angajaților, Romulus Badea este de părere că aceasta s-a îmbunătățit deja odată cu intrarea României în spațiul Schengen.

“În primul rând, după intrarea României în Schengen și terestru, numărul celor care au plecat a scăzut. Pentru că România e Schengen și oamenii apreciază faptul că sunt angajați cu acte în regulă într-o astfel de țară. Sunt mulți care și-au dat seama că « nu umblă câinii cu covrigi în coadă» prin celelalte țări. Sigur că în alte țări salariul poate fi mai mare, dar muncesc mai mult, nu au cazare asigurată și atunci costul cazării le limitează, de fapt, ba­nii aceia despre care credeau că rămân ai lor. Oamenii au început să cumpănească mult mai bine ce înseamnă plecarea în vest. Legea, în opinia mea, nu va afecta acest lucru pentru că oamenii dacă vor să plece, vor pleca oricum”.

Transferul acestei responsabilități către agen­țiile de plasare de forță de muncă, în condiții­le în care acestea nu au niciun fel de instru­ment de reținere sau de convingere a oamenilor, este o formulare foarte frumoasă, cu sancțiuni, dar ineficientă, a conchis Romulus Badea. n