Autoritățile și instituțiile publice ar putea avea obligația de a îi notifica pe contribuabili, cu cel puţin 30 de zile înainte, cu privire la obligaţia de a depune documente (în vederea primei eliberări) sau de a se prezenta pentru reînnoirea unui act administrativ cu durată de valabilitate limitată.
Aceasta dacă va fi votată o nouă iniţiativă legislativă depusă de mai mulți senatori USR la Senat spre dezbatere.
Măsura urmăreşte nu doar îmbunătăţirea gradului de conformare, ci şi o schimbare de mentalitate în relaţia dintre administraţia publică şi cetăţean.
Trimiterea unui mesaj infomativ trebuie privită ca o formă de respect instituţional faţă de contribuabil, consideră inițiatorii proiectului legislativ.
Proiectul propune intrarea în vigoare a obligaţiei de notificare începând cu data de 1 ianuarie 2027, pentru a permite instituţiilor şi entităţilor vizate să îşi adapteze infrastructura şi procedurile interne.
Totodată, proiectul stabileşte în mod clar că neprimirea notificării sau întârzierea acesteia, din motive obiective sau tehnice, nu poate constitui o justificare pentru neîndeplinirea obligaţiilor legale de către cetăţeni.
Pentru implementarea mecanismului de notificare este necesar acordul prealabil al cetăţeanului. Acesta va fi exprimat la prima interacţiune cu instituţia sau entitatea publică după intrarea în vigoare a legii.
În acest mod este respectat dreptul cetăţeanului de a opta pentru primirea sau refuzul acestor informări. De asemenea, proiectul respectă cadrul legal privind protecţia datelor cu caracter personal, întrucât orice prelucrare suplimentară a datelor, dincolo de scopul iniţial al fumizării serviciului public, se va realiza exclusiv cu consimțământul contribuabilului.
În prezent, în mediul privat există deja iniţiative similare, prin care cetăţenii primesc notificări privind expirarea unor documente, în baza datelor introduse de aceştia. Aceste servicii sunt din ce în ce mai apreciate, demonstrând utilitatea practică a unui astfel de mecanism. Statul are oportunitatea de a prelua această bună practică şi de a o integra sistemului public, eliminând necesitatea introducerii repetate a datelor de către cetăţean şi asigurând, în acelaşi timp, un nivel ridicat de securitate a datelor personale.
În propunerea legislativă se prevede și că este necesară o lege pentru implementarea unui mecanism relativ simplu de notificare, întrucât se referă la utilizarea datelor personale, iar fără un cadru legal, acest lucru ar putea încălca Regulamentul General privind Protecţia Datelor.
GDPR solicită o bază legală clară şi explicită pentru prelucrarea datelor personale. Cetăţeanul trebuie să îşi dea acordul pentru primirea notificărilor. Un alt argument este acela că este nevoie de un sistem unitar naţional la care toate instituţiile statului să se raporteze. Altfel, unele instituţii trimit notificări chiar şi în prezent (de ex, în cazul achitării taxelor locale, în unele localităţi), dar aceasta rămâne doar o practică sporadică şi nu se aplică la nivel naţional.
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 3/mai 2026
