Rata inflației din țara noastră a scăzut ușor în februarie ajungând la 9,3%, în conformitate cu previziunile.
Dar, având în vedere situația actuală a pieței energetice, se pare că inflația va depăși 10% din martie până la mijlocul anului, sunt de părere analiștii de la ING Think.
Recenta creștere a prețurilor petrolului – și efectele mai ample pe care le declanșează în întreaga economie – are potențialul să modifice semnificativ perspectivele inflației. ”Având în vedere prețurile petrolului la nivelurile actuale, atingerea unei rate a inflației sub 5% până la sfârșitul anului pare destul de puțin probabilă. Această schimbare va amâna probabil orice discuții semnificative despre relaxarea politicii monetare până la sfârșitul verii sau chiar toamnă”, se arată într-o analiză realizată de Valentin Tătaru, economist șef ING România și Ștefan Posea, economist.
Situația pe scurt
Scumpirea alimentelor și a serviciilor a fost în conformitate cu estimările, fiind de 7,8%, respectiv 11,3% față de anul precedent.
Prețurile produselor nealimentare au crescut puțin mai mult decât se anticipase, ajungând la 9,4%, în principal din cauza creșterilor mai puternice ale prețurilor la combustibili și tutun.
Datele salariale de astăzi arată că mărirea salariilor medii anuale a încetinit la 3,6% în ianuarie, un nivel asociat de obicei cu condițiile de recesiune.
Opinia analiștilor ING Think a fost de mult timp că inflația va oscila între 9% și 10% până în vară, apoi va scădea mai vizibil pe măsură ce creșterile de taxe de anul trecut și liberalizarea pieței energiei electrice nu mai sunt incluse în comparația anuală.
Cu toate acestea, apariția unui nou conflict geopolitic – fără o rezoluție clară la vedere – sugerează acum o presiune ascendentă suplimentară în valorile din martie-aprilie, în principal prin creșterea prețurilor petrolului.
Acest lucru ar împinge temporar inflația generală înapoi peste 10,0%.
Deși efectele de bază favorabile așteptate în timpul verii se mențin, nivelul inflației la care BNR se simte confortabil să înceapă reducerea ratelor dobânzilor devine din ce în ce mai important. Odată cu acest nou șoc petrolier, un ciclu de relaxare mai timpuriu pare mai puțin probabil.
În cele din urmă, acest nou șoc pe partea ofertei lovește o economie care prezintă deja caracteristici stagflaționiste.
Datele slabe privind vânzările cu amănuntul și producția industrială din ianuarie, combinate cu creșterea așteptată a inflației pe termen scurt, indică o presiune economică tot mai mare și probabilitatea unei noi contracții trimestriale a PIB-ului.
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 1/martie 2026
