Constructorii susțin că diminuarea volumului investițiilor publice este factorul numărul 1 care le afectează activitatea într-o măsură chiar mai mare decât politicile fiscal-bugetare adoptate în 2025.
Potrivit unui sondaj realizat de Federația Patronatelor Societăților din Construcții (FPSC), adoptarea OUG 41/2025, care a limitat angajamentele pe care le puteau lua autoritățile prin PNRR, a creat un val de incertitudine. Măsurile au determinat o bună parte a firmelor de construcții să contracteze credite, pentru a-și acoperi cheltuielile.
Firmele de construcții cu până la 50 de angajați și cifre de afaceri de până la 10 milioane de euro, adică firme mijlocii și mici, sunt cele mai dependente de proiectele publice. În cazul a 55% dintre respondenți, peste jumătate din cifra de afaceri este finanțată din contracte de investiții publice, ceea ce explică vulnerabilitatea ridicată la orice blocaj sau reducere a acestor programe.
Investițiile publice, principala problemă
Problema cea mai mare a fost faptul că, la momentul realizării sondajului, constructorii încă nu știau care este viitorul proiectelor publice pe care le aveau în portofoliu.
Peste 41% dintre cei care aveau astfel de proiecte nu primiseră nicio înștiințare cu privire la sistarea, suspendarea sau continuarea lucrărilor, deși trecuseră circa trei luni de la intrarea în vigoare a actului normativ.
Mai mult, în cazurile de înștiințare sau de nesemnare a contractelor, nu au fost oferite soluții pentru recuperarea cheltuielilor deja efectuate, ceea ce a determinat firmele să le înregistreze ca pierderi directe.
În aceste condiții, 85% dintre respondenți apreciază că toate politicile publice – de la eliminarea facilităților până la reducerea investițiilor – reprezintă un risc major, care poate conduce la suspendarea temporară a activității sau chiar intrarea în insolvență.
Unii constructori vor avea pierderi, chiar dacă vor fi achitate facturile restante
Problema este amplificată de întârzierile la plata facturilor. Aproximativ 28% dintre respondenți aveau neîncasate peste jumătate din facturile emise către UAT-uri.
Mai mult, circa 62% dintre aceste facturi aveau o vechime mai mare de trei luni, 45% între trei și șase luni și 17% de peste șase luni.
Pentru acoperirea acestor sume, multe societăților au apelat la credite, ceea ce le-a generat costuri suplimentare și le-a redus capacitatea de a participa la alte licitații.
Consecințele sunt evidente: 58,5% dintre respondenți declară că vor înregistra pierderi chiar dacă facturile restante vor fi recuperate, iar 27,7% consideră că vor înregistra pierderi dacă acestea nu vor fi recuperate.
Pentru multe firme, perspectiva este intrarea în insolvență, pe fondul blocajului financiar și al incertitudinii privind continuarea proiectelor publice.
Impactul măsurilor fiscal-bugetare, mai redus, dar semnificativ
Deși impactul reducerii investițiilor publice este considerat mai sever, nici măsurile fiscal -bugetare nu sunt lipsite de efecte.
Aproape jumătate dintre respondenți (48%) apreciază că majorarea generală a TVA a avut un impact negativ major prin creșterea costurilor suplimentare.
Conform estimărilor acestora, costurile materialelor s-au majorat cu peste 10% ca urmare a măsurilor fiscal-bugetare: 26,2% din respondenți indică o creștere între 11% și 15%, iar 30,8% afirmă că majorarea a depășit 15%.
Un motiv suplimentar de îngrijorare, mai puțin vizibil în 2025, dar considerat foarte probabil pentru 2026, este impactul indirect al măsurilor Guvernului asupra veniturilor populației.
În proporție de 70,8%, respondenții consideră că reducerea veniturilor populației va fi principala cauză pentru o scădere cu peste 5% a cererii de locuințe noi.
–––––––––––-
Federația Patronatelor Societăților din Construcții (FPSC) este singura organizaţie reprezentativă din România la nivel sectoarelor de activitate ”Construcții Civile și Industriale”, ”Industria sticlei și a ceramicii fine. Industria materialelor de construcții – fabricarea altor produse din minerale nemetalice”, respectiv pentru sectorul de negociere colectivă ”Sector 15 – Fabricarea tâmplăriei termoizolante”.
FPSC este constituită din opt organizații patronale: Patronatul Societăților din Construcții (PSC), Patronatul Producătorilor de Tâmplărie Termoizolantă (PPTT), Uniunea Naţională a Restauratorilor de Monumente Istorice (UNRMI), Asociația Română a Distribuitorilor de Metale (ARDIMET) , Patronatul Drumarilor din România (PDR), Patronatul Proiectanților în Construcții (PPC), Asociația Română a Apei (ARA), Asociația Producătorilor de Energie Electrică (HENRO).
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 8/noiembrie-decembrie 2025
