România se află pe primul loc în Uniunea Europeană în privința proprietății locuințelor. Astfel, 94% dintre români trăiesc în case proprii, iar 5,7% sunt chiriași, arată datele Eurostat pentru anul 2024.
La nivelul Uniunii Europene, 68% din populație deținea o locuință, în timp ce restul de 32% stătea cu chirie. Cele mai ridicate ponderi după România se înregistrau în Slovacia (93%), Ungaria (92%) și Croația (91%).
Deținerea unei locuințe era mai frecventă în toate statele UE, cu excepția Germaniei. În Germania, majoritatea populației este chiriașă (53%). Aceasta era urmată de Austria (46%) și Danemarca (39%).
Puțin peste jumătate dintre locuitorii UE trăiesc într-o casă
În 2024, 51% din populația UE locuia într-o casă, 48% într-un apartament, iar 1% în alte tipuri de locuințe (precum rulote).
Irlanda (90%) înregistra cea mai mare pondere a populației care locuiește într-o casă, urmată de Țările de Jos și Belgia (ambele cu 77%) și Croația (76%). Cele mai mari ponderi ale celor care locuiesc în apartamente se găsesc în Spania (65%), Letonia (64%) și Malta (63%).
România se află pe locul 10, cu 63% din populație locuind într-o casă și 36,8% într-un apartament.
Dimensiunea locuințelor
Cele mai mari valori se înregistrau în Malta (2,2 camere per persoană), urmată de Belgia, Luxemburg și Țările de Jos (2,1 camere).
Cele mai mici spații se găseau în Slovacia și România (ambele 1,1 camere), urmate de Polonia și Letonia (1,2 camere per persoană).
Calitatea locuințelor: circa 17% din populația UE trăiește într-o locuință supraaglomerată
În 2024, 17% din populația UE trăia într-o locuință supraaglomerată, procentul fiind în scădere față de 19% în 2010.
Cele mai mari rate de supraaglomerare se înregistrau anul trecut în România (41%), Letonia (39%) și Bulgaria (34%). Cele mai mici valori erau în Cipru (2%), Malta (4%) și Țările de Jos (5%).
La polul opus, o treime din populația UE (33%) locuia într-o locuință sub-ocupată, procent relativ stabil din 2010. Cele mai mari valori se înregistrau în Cipru (70%), Irlanda (67%) și Malta (64%), iar cele mai mici în România (7%), Letonia (10%) și Grecia (13%).
9% din populația UE nu își poate încălzi adecvat locuința
Anul trecut, 9% din populația Uniunii nu putea menține locuința suficient de caldă. Cele mai mari procente se înregistrau în Bulgaria și Grecia (ambele 19%), urmate de Lituania și Spania (ambele 18%). Cele mai mici erau în Finlanda, Slovenia și Polonia (toate sub 3%).
În România, 10,8% din populație se află în această situație.
Prețurile producției în construcții au crescut cu 56% între 2010 și 2024
Indicele prețurilor producției în construcții din Uniunea Europeană (costul construcției de clădiri noi rezidențiale) a fost, anul trecut, 122,7, ceea ce reprezintă o creștere de 22,7% față de anul de referință 2021.
Între 2010 și 2024, prețurile producției în construcții au crescut cu 56% în UE, creșteri fiind înregistrate în toate statele membre.
Cele mai mari creșteri au fost în Ungaria (172%), Bulgaria (145%) și România (137%), iar cele mai mici în Grecia (6%), Italia (23%) și Cipru (25%).
9% dintre locuitorii UE stau în gospodării cu restanțe la ipotecă, chirie sau utilități
În Uniunea Europeană, 9% dintre locuitori trăiesc în gospodării cu restanțe la ipotecă, chirie sau utilități. La nivel de țări, cele mai mari procente au fost înregistrate în Grecia (43%), Bulgaria (19%) și România (15%). Cele mai mici valori se găsesc în Cehia (3%), Țările de Jos și Polonia (ambele 4%).
Deși prețurile locuințelor au crescut între 2010 și 2024, proporția persoanelor cu restanțe a scăzut în UE de la 12%, în 2010, la 9%, în 2024. Ponderile au scăzut în 20 de state și au crescut în 7, cea mai mare scădere fiind în Croația (de la 30% la 9%), iar cea mai mare creștere în Grecia (de la 31% la 43%).
Sectorul construcțiilor în UE se menține stabil
O modalitate de a măsura dimensiunea sectorului construcțiilor este prin valoarea adăugată brută (VAB) generată ca procent din VAB totală.
În 2024, sectorul construcțiilor reprezenta 5,5% din VAB la nivelul UE. România, cu 8,8%, înregistra cea mai mare pondere, urmată de Slovacia (8,6%) și Croația (7,7%). Cele mai mici ponderi erau în Grecia (2,2%), Irlanda (2,7%) și Malta (3,8%).
Între 2010 și 2024, ponderea a scăzut în 13 state, a crescut în 12 țări și a rămas stabilă în Belgia și Austria. Cea mai mare creștere s-a înregistrat în Croația (de la 5,4% la 7,7%), iar cea mai mare scădere în Spania (de la 9,1% la 5,7%).
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 8/noiembrie-decembrie 2025
