Construirea de autostrăzi în țara noastră riscă să intre într-un blocaj major, în condițiile în care Guvernul nu asigură fondurile necesare pentru derularea contractelor aflate în execuție.
Problema se rezumă strict la bani: fără alocări bugetare clare, constructorii trebuie să reducă ritmul lucrărilor, spune Alin Șerbănescu, purtătorul de cuvânt al CNAIR,.
El a clarificat: „Din punctul nostru de vedere, nici nu contează de unde vin banii – interni sau externi. Contează doar să vină și să putem plăti facturile. Relația e simplă: atât timp cât constructorul este plătit, el lucrează. Când nu mai este plătit, nu mai lucrează”.
Până la momentul actual, Ministerul Transporturilor a publicat lista finală a proiectelor care, după renegocire, au rămas să fie finanțate prin PNRR. Mai rămâne doar ca aceste proiecte să primească acceptul oficialilor europeni.
Printre proiectele rămase finanțate se numără mai multe loturi din A7, pe care Ministerul vrea să le transfere pe componenta de grant.
Chiar cu riscul nefinalizării la timp, tronsonul Margina – Holdea a rămas de asemenea finanțat prin PNRR, dar pe componenta împrumut. Ministerul a clarificat că Margina – Holdea nu putea fi transferat pe fonduri de coeziune (Programul Transport), deoarece a mai trecut de două fazări.
În același timp, aproximativ 55 de km din A8 ce erau inițial finanțati prin PNRR nu apar în Memorandumul transmis de MT către Guvern.
Este vorba de două secțiuni ale autostrăzii Târgu Mureș – Târgu Neamț, și anume: Secțiunea I Târgu Mureș – Miercurea Nirajului (24,4 km) și Secțiunea III Leghin – Târgu Neamț (29,9 km) Neamț.
Notificări pentru constructori și reducerea ritmului
CNAIR a început deja să trimită notificări firmelor implicate în proiecte, în funcție de sumele pe care le primește la rândul său de la Guvern. Spre exemplu, compania UMB, care construiește secțiunea 3, a fost anunțată că va primi până la finalul anului aproximativ 90 de milioane de lei. „Lucrează mai încet. Lucrează de banii pe care Guvernul României îi pune la dispoziție”, a arătat purtătorul de cuvânt.
CNAIR nu are mandat să suspende șantiere, dar în cazul în care nu se asigură resurse, constructorii pot solicita intrarea în conservare a șantierelor. Deciziile de oprire sau reluare a finanțării țin exclusiv de Guvern.
Planul General de Transport și Planul Național de Investiții, aprobate de Guvern, au stat la baza lansării licitațiilor și semnării contractelor. Însă acum, în lipsa alocărilor, mai multe proiecte sunt puse „pe hold”.
Execuția Drumului Expres Arad – Oradea va începe în 2027
Pentru lotul 1 din Drumul Expres Arad – Oradea, CNAIR a emis ordin de începere cu anul 2027, fiincă „numai atunci suntem siguri că va exista finanțare”, după cum ne-a spus purtătorul de cuvânt al CNAIR.
Pentru lotul 2 se așteaptă stabilirea unei surse de finanțare și încă nu a fost stabilită data pentru emiterea ordinului de începere.
Lotul 3 din Arad – Oradea, unde Consiliul Național pentru Soluționarea Contestațiilor a respins reclamațiile, ar putea fi semnat doar dacă există fonduri.
În situații similare sunt și loturile Pașcani – Suceava, Craiova – Filiași sau varianta de ocolire Târgu Jiu, toate blocate din lipsă de bani.
„Strategia noastră era să avem proiecte noi gata de pornire pe măsură ce altele se finalizau. De când a apărut problema financiară, această strategie a căzut”, a subliniat Alin Șerbănescu.
5 miliarde de lei, necesari pentru continuarea tuturor lucrărilor
Potrivit calculelor CNAIR, pentru continuarea tuturor contractelor în derulare ar fi nevoie de aproximativ 5 miliarde de lei. „Ministerul Transporturilor trebuie să ceară acești bani la rectificare, dar deocamdată nu avem nici bugetul aprobat de Guvern”, a spus reprezentantul CNAIR.
Mecanismul de plată funcționează exclusiv prin bugetul de stat: constructorul emite factură către CNAIR, care o trimite Ministerului Transporturilor, acesta mai departe Ministerului de Finanțe, iar plata se face integral din bugetul național. Ulterior, Ministerul de Finanțe își recuperează sumele din surse externe, fie fonduri europene, fie împrumuturi.
Constructorii au început deja să își calibreze lucrările la ritmul redus al plăților.
„Până anul trecut le spuneam: accelerați, pentru că veți primi banii. Anul acesta nu am mai avut ce să le spunem. Nu știm dacă se vor aloca bani și câți. Nu putem să cerem accelerarea lucrărilor dacă nu putem plăti facturile”, a explicat Șerbănescu.
Astfel, dacă Guvernul nu alocă banii necesari construirii autostrăzilor, nici constructorii nu pot continua lucrările, iar țintele asumate nu pot fi atinse.
Consecințele se propagă în lanț: constructorii nu-și pot plăti muncitorii, furnizorii și utilajele, ceea ce generează probleme sociale și economice.
Promisiuni bugetare vs. realitate
Toate contractele semnate de CNAIR au în spate formularul 29 emis de Ministerul de Finanțe, care garantează asigurarea sursei financiare până la finalizarea proiectului.
„În momentul semnării contractelor exista această disponibilitate. Acum, însă, ni se spune că nu mai sunt bani pentru graficele de lucrări convenite”, a spus purtătorul de cuvânt, care atrage atenția că este o situație fără precedent.
Totodată, oficialul a negat acuzațiile că CNAIR ar fi semnat „contracte la grămadă”, clarificând că, toate proiectele sunt parte a strategiei statului român până în 2030 și nu pot fi oprite fără consecințe. „Orice întrerupere aruncă proiectul într-o direcție necunoscută. Nu știm cu cine va fi reluat și cât va mai întârzia, așa cum s-a întâmplat cu autostrada Transilvania”, a amintit reprezentantul CNAIR.
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 6/septembrie 2025
