Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș
Implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) reprezintă „testul nostru de maturitate administrativă și economică”, a declarat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș.
Oficialul subliniază că România trebuie să acționeze rapid pentru a arăta că nu ne împiedicăm de birocrație, de întârzieri sau de lipsa de asumare.
Aceasta în condițiile în care reformele și proiectele de investiții publice implementate prin PNRR trebuie puse în aplicare până în 2026.
„Concluzia este că trebuie să acționăm ferm și rapid pentru a maximiza absorbția fondurilor și a evita blocajele administrative”, a mai spus ministrul.
Suma totală pusă în joc de UE prin acest mecanism este de peste 28 miliarde euro, 14,9 miliarde euro împrumuturi, 13,6 miliarde euro granturi.
România a ajuns într-un punct în care Executivul trebuie să ia decizii ferme pentru a asigura absorbția totală a fondurilor și pentru a evita pierderea unor sume importante, considerul ministrul Boloș.
În urma discuțiilor recente pe care le-a avut cu reprezentanții Comisiei Europene, ministrul a evidențiat patru obiective esențiale pentru o implementare optimă a PNRR.
Primul obiectiv este mutarea proiectelor care au un ritm de implementare bun din segmentul de împrumut în cel de grant.
„Nu putem accepta ca România să rămână cu granturi necheltuite și să acumuleze împrumuturi pe care le puteam evita. Avem nevoie de o absorbție inteligentă, care să maximizeze beneficiile pentru economie și pentru cetățeni”, a subliniat ministrul.
Al doilea obiectiv vizează eficiența în utilizarea fondurilor.
În multe cazuri, valoarea contractată a unui grant sau a unui împrumut este mai mică decât suma bugetată inițial, ceea ce înseamnă că sunt bani disponibili care trebuie realocați. Acești bani vor merge cu prioritate către alte programle, cum este de exemplu Valul Renovării, un program esențial pentru eficiența energetică a blocurilor de locuințe, clădirilor rezidențiale și IMM-urilor. De asemenea, autoritățile plănuiesc să direcționeze fonduri suplimentare către digitalizarea mediului de afaceri.
Al treilea obiectiv este reprogramarea termenelor de implementare pentru investiții, astfel încât să evităm penalitățile.
„Mutarea termenelor către sfârșitul perioadei de implementare a PNRR ne oferă mai mult timp pentru finalizarea proiectelor, reducând astfel riscul de a pierde bani din cauza întârzierilor. Dacă nu luăm această măsură, riscăm ca unele investiții să fie invalidate doar pentru că nu au fost gata la timp, ceea ce ar însemna o pierdere majoră pentru România”, a explicat ministrul.
Al patrulea obiectiv este revizuirea țintelor asumate acolo unde există riscuri evidente de neimplementare.
„Dacă în planul inițial era prevăzută eficientizarea energetică a 5.000 de școli, dar realitatea arată că putem finaliza doar 2.000, atunci trebuie să ne ajustăm așteptările și să ne asumăm obiective realiste. Mai bine să recalibrăm acum decât să ratăm jaloanele și să fim penalizați”, a conchis Marcel Boloș
În paralel, Executivul analizează posibilitatea comasării cererilor de plată. Această măsură ar putea ajuta la gestionarea mai eficientă a procesului și să câștigăm mai mult timp pentru jaloanele cele mai dificile sau cu risc de neimplementare.
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 8/noiembrie-decembrie 2024
