România va avea prima hartă cu unitățile administrativ-teritoriale vizate de riscul seismic care vor putea cere finanțare de la minister pentru consolidarea clădirilor, a precizat Cseke Attila, ministrul Dezvoltării, într-o conferință de presă.
Harta va fi interactivă și îi va ajuta atât pe cetățeni să știe ce grad de risc seismic are zona în care locuiesc, cât și autoritățile locale să acceseze fonduri pentru consolidări.
Aceasta în contextul în care Ministerul Dezvoltării derulează o serie de programe de investiții pentru clădiri publice și blocuri de locuințe colective.
Ministerul va comunica cu toți prefecții din țară, astfel încât toate primariile din țară să știe că au posibilități de finanțare pentru consolidare seismică.
Ministrul Cseke Attila a solicitat ferm primarilor să prioritizeze această problemă și să depună documentațiile, fără de care nu poate fi acordată finanțarea.
Conform legislației în vigoare, clădirile pot fi încadrate într-una dintre cele patru categorii de risc seismic. Categoriile 1 și 2 sunt cu risc seismic mai mare, iar clădirile din categoriile 3 și 4 sunt mai în siguranță.
Ce UAT-uri vor fi eligibile pentru finanțare
Din numărul total de unități administrativ-teritoriale din România, peste 2.680 (80%) au fost incluse pe harta riscului seismic și sunt eligibile pentru aplicarea la programe de finanțare pentru consolidare seismică.
Au fost incluse și zonele cu grad de accelerație a terenului mai scăzut, precum cea din județul Gorj, unde au fost cutremure neașteptate, cu pagube materiale considerabile la clădiri publice și școli.
UAT-urile care se încadrează ca zone cu risc seismic sunt considerate cele unde accelerația seismică orizontală a terenului are o valoare de peste 0.15 A(G).
Cea mai expusă acestui risc este zona Vrancea și unele localități din județul Buzău, în care indicatorul atinge 0.40.
Ministrul Cseke Attila a precizat că limita inferioară a factorului de accelerație a terenului a fost redusă de la 0.20 la 0.15 pentru că și în aceste zone au apărut probleme (în special pe raza județului Gorj).
Prima etapă pentru verificarea eligibilității pentru finanțare prin programele de consolidare seismică este evaluarea vizuală rapidă, unde un expert va examina vizual clădirea. După această etapa se va decide dacă starea clădirii impune o expertizare tehnică.
Ce programe de finanțare sunt disponibile
În total, sunt cinci programe de finațare la MDLPA pentru consolidare de risc seismic
*„Scoli sigure și sănătoase”, cu finanțare 100%
Ministerul Educației transmite anual o listă cu școlile aflate în categoria de risc seismic 1. Documentația în cadrul acestui program este simplificată.
În prezent sunt 30 de clădiri cu contracte de finanțare încheiate, iar pe listă sinteză transmisă de Ministerul Educației, la zi, sunt 110. Așadar, spune ministrul Cseke Attila, pentru încă 80 de școli ministerul așteaptă documentația de la autoritățile locale.
Bugetul alocat pentru 2024 a fost de 100 milioane de lei, din care execuție a fost în cazul a trei școli, de 16 milioane lei.
* Programul Mihail Cantacuzino: program de consolidare de risc seismic pentru spitale
Pe lista primită de la Ministerul Sănătății sunt 19 obiective, din care două sunt în finanțare, iar pentru 17 se așteaptă documentația. Și în acest caz finanțarea este de 100%.
În cadrul ambelor programe sunt finanțate clădiri care se încadrează în categoria de risc seismic 1.
* Programul pentru consolidare de risc seismic, construit în baza legii 212/2022
Sunt finanțate două subprograme: Clădiri publice și blocuri de locuinte, cu risc seismic 1 și 2
În prezent, sunt 66 de contracte de finanțare încheiate.
Anul trecut s-au decontat 57 milioane lei prin acest program.
* Finanțarea evaluării riscului: MDLPA poate finanța cheltuielile pentru expertiza în cazul spitalelor sau școlilor
Anul trecut nu a fost semnat nici un contract de finanțare prin acest program.
Aceste patru programe sunt finanțate de la bugetul de stat.
* PNRR: 272 milioane euro fără TVA
39 de blocuri de locuințe și 165 de clădiri publice au deja contracte de finanțare semnate.
Absorbția fondurilor europene este de puțin peste 10% din valoarea contractată.
„Este nevoie ca autoritățile locale să urgenteze execuția acestor lucrări”, a subliniat ministrul Dezvoltării, Cseke Attila.
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 8/noiembrie-decembrie 2024
