Cristian Erbasu: ”Cea mai mare parte a profitului merge catre dezvoltarea firmelor din grup”

Cu un portofoliu de lucrări de peste 2 miliarde de euro pe următorii patru ani, Construcții Erbașu SA alocă cea mai mare parte a profitului pentru dezvoltarea activității firmelor din grup.

”Activăm în domeniile în care, pe de o parte, avem expertiză și, pe de altă parte, piața este în plină efervescență”, subliniază Cristian Erbașu, acționar majoritar al Construcții Erbașu SA.

Constructorul are o gamă foarte mare de lucrări de anvergură, de la lucrări de infrastructură de mediu, rețele de apă-canal, stații epurare-tratare, termoficare, la drumuri și lucrări de eficientizare energetică. Are și lucrări speciale, cum sunt renovarea clădirilor monument istoric, dar și complexuri sportive sau lucrări de regenerare urbană.

În plus, ”cred că suntem una dintre firmele cu cele mai multe spitale în execuție din România în acest moment”, spune Cristian Erbașu.

Viitorul sună bine

Perspectivele sunt, în general, favorabile marilor constructori. Pentru stat este fundamental, în redresarea după perioada de pandemie, un buget cât mai mare alocat investițiilor. Ca urmare, vor fi foarte multe proiecte de executat, iar în marea lor majoritate acestea au finanțare asigurată.

”Toate acestea ne fac să credem că sectorul construcțiilor va fi unul prioritar pentru realizarea obiectivelor Guvernului”, subliniază Cristian Erbașu.

Datele estimative pentru acest an arată că, în continuare, Construcții Erbașu SA va avea creșteri în ceea ce privește cifra de afaceri, numărul de angajați, precum și profitul.

Alt parametru foarte important este produc­tivitatea muncii. Cristian Erbașu spune: ”Creșterea producției medii pe angajat este condiționată de modernizarea companiei, proces în curs de realizare, ce implică toate directiile atât din punct de vedere administrativ, cât mai ales din punct de vedere tehnologic”.

Lucrări în 20 de județe din țară

Strategia de dezvoltare a companiei Construcții Erbașu SA a fost stabilită de-a lungul timpului pe anumite criterii. De exemplu, constructorul nu este interesat să lucreze pentru un beneficiar care să fie predominant în portofoliul său de lucrări. De asemenea, nu se concentrează doar pe lucrări în București, ci acoperă centrele economice mai importante din țară: Timișoara, Oradea, Cluj, Tulcea, Constanța, Craiova.

”În aceste centre și în jurul lor dezvoltăm cât mai multe proiecte”, subliniază domnul Erbașu, și precizează: ”În același timp ne gândim de mai multe ori înainte să creăm un nou centru în țară tocmai ca să nu fim copleșiți de o răspândire extrem de fărămițată. Deja avem lucrări în 20 de județe din țară. Pe de o parte, riscurile se distribuie și sunt mai mici, dar pe de altă parte necesită muncă suplimentară de organizare. Față de companiile care lucrează concentrat și numai pe anumite categorii de lucrări este adevărat că profitul poate fi mai mic, dar oricum profitul nostru este unul suficient de bun. Anul acesta cred că vom avea un profit mediu undeva între 7 și 10 procente, mai bun ca în anii anteriori. Este un profit care va contribui la dezvoltarea tuturor firmelor din grupul nostru. Reinvestim peste 80% din acest profit în dezvoltare.”

2023 poate fi considerat anul în care criza forței de muncă a reapărut la dimensiunea din anii 2017 – 2019

După un an 2022 în care a fost cel mai mare exod de forță de muncă, impactul în 2023 a fost automat de creștere a costurilor cu angajații.

Soluția găsită în ultimii cinci ani de către constructori de a importa forță de muncă din Asia se dovedește tot mai ineficientă. Calitatea celor recrutați este mai slabă, iar numărul celor care pleacă ilegal din România este din ce în ce mare.

”Nici nu apucă să se adapteze, să învețe, să-i calificăm și în câteva luni ei pleacă. Acest schimb al oamenilor, unii vin, alții pleacă, face ca eficiența lor să fie extrem de scăzută”, spune Cristian Erbașu.

În plus, costurile de aducere a lor în țară sunt destul de mari, costuri care într-o oarecare măsură sunt nerecuperate.

Ca urmare, 2023 poate fi considerat anul în care criza forței de muncă a reapărut la dimensiunea din anii 2017 – 2019, este de părere domnul Erbașu.

Însă atunci au fost introduse facilitățile pentru angajații din sectorul construcțiilor, măsură oarecum salvatoare pentru foarte multe companii din domeniu. Piața era sugrumată de firme care lucrau la negru și la gri, iar cei care lucrau corect nu-și puteau permite să plătească lucrătorii la nivelul celor care lucrau ilegal. Efectul imediat al facilităților a fost că în trei ani s-a ajuns de la 320.000 la peste 550.000 de angajați în construcții.

”Diminuarea facilităților fiscale va majora cu circa 10% costurile cu forța de muncă, iar impactul asupra întregii investiții considerăm că va fi undeva la 2-3%”, apreciază Cristian Erbașu.

În mare parte mărirea costurilor cu forța de muncă va fi recuperată de către antreprenor prin coeficientul de ajustare a contractelor cu statul. De asemenea, și la contractele private va exista o negociere, care va depinde bineînțeles de puterea fiecărei părți de a negocia.

Firmele de construcții nu își pot asuma riscul de a scădea salariile pentru că și-ar pierde din angajați. Lucrătorii ar pleca la alte companii din piața românească sau vor fi și mai convinși să plece în afară.

”Așadar salariile nete vor crește în continuare, iar antreprenorul va fi obligat să suporte costuri din ce în ce mai mari cu forța de muncă”, crede domnul Erbașu.

În același timp, sunt foarte multe proiecte de investiții în România în momentul de față.

Dar, subliniază Cristian Erbașu, dacă nu vor fi corect bugetate și vor ieși la licitație cu prețuri de acum un an sau doi vor rămâne fără ofertanți sau, dacă vor avea ofertanți, aceștia vor fi fără experiență, nu vor ști în ce se bagă și după un anumit timp vor lăsa baltă aceste proiecte.