Arhitecții solicită public respingerea propunerii legislative privind eliminarea răspunderii penale pentru realizarea de lucrări fără autorizație de construire pe clădiri de patrimoniu sau infrastructură. Proiectul legislativ vizează abrogarea literei a) a articolului 24 din Legea 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construire.
Reprezentanții organizațiilor profesionale – Ordinul Arhitecților din România, Ordinul Arhitecților din București, Asociația Peisagistilor- precum și membri ai Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice spun că această modificare legislativă nu poate fi acceptată, în contextul în care statul român și-a asumat dispozițiile convențiilor internaționale care impun protecția patrimoniului național inclusiv prin mijloace de drept penal, exemplul concludent în acest sens fiind Convenția de la Granada.
Inițiativa creează astfel un vid legislativ privind protecția unor valori recunoscute prin norme internaționale, europene, dar și constituționale.
Conform expunerii de motive a inițiatorilor, această măsură este justificată de necesitatea decongestionării activității instanțelor și a organelor de control precum Inspectoratul de Stat în Construcții (alături de Poliția Locală și Parchet), având în vedere încărcarea mare a instanțelor cu dosare care privesc executarea unor lucrări fără autorizație de construire, cauze care în proporție majoritară se soluționează cu amendă. De asemenea, se enumeră câteva tipuri de intervenții care sunt realizate adesea fără autorizație sau cu depășirea termenului prevăzut în aceasta, și care conform prevederii actuale constituie deja infracțiuni. Potrivit inițiatorilor, aceste intervenții nu sunt grave sau sunt justificate de alte deficiențe sistemice care nu permit obținerea autorizației de construire sau generează întârziere mari în emiterea acesteia. Potrivit inițiatorilor, legea prevede deja că acele intervenții constituie contravenție, însă în lipsa unei completări a art. 26 din Legea 50/1991 (cel privind contravențiile), aceste tipuri de intervenții nu constituie contravenții pentru că sunt prevăzute (acum) la art. 24 (cel privind infracțiunile).
Proiectul legislativ, în forma propusă, elimină astfel infracțiunile fără să aducă completări cu privire la tipul și valoarea contravențiilor (pe monumente istorice sau zone construite protejate), fără a revizui valoarea amenzilor aplicate.
Ordinul Arhitecților din România și partenerii săi au sesizat în mod constant administrația centrală și locală cu privire la complicațiile provocate de Legea 50/1991, care însumează modificări necorelate și cauzează vulnerabilități administrației publice locale, îngreunând investițiile și dezvoltarea durabilă a României.
În ceea ce privește intervențiile distructive asupra monumentelor istorice care produc alterări irecuperabile ale patrimoniului cultural, arhitecții subliniază oportunitatea menținerii acțiunii penale împotriva celor distrug valorile internaționale, naționale și locale, dar și posibilitatea deschiderii unui dialog care să nuanțeze precizările art. 24, litera a), astfel încât sancțiunile aplicate să fie proporționale cu gravitatea acțiunilor întreprinse.
Prin urmare, proiectul legislativ justifică, în forma sa actuală, disfuncțiile majore ale legislației românești și ale administrației, care conduc la eludarea legii, legitimând încălcarea normativelor românești și europene referitoare la patrimoniu (art. 3, lit. b) și mediu (art.3, lit. c, d).
Arhitecții subliniază incapacitatea administrației publice în rezolvarea problemelor cetățenilor, dimensionarea necorespunzătoare, organizarea deficitară a aparatului administrativ sau birocrația excesivă, nu pot constitui argumente pentru rescrierea radicală a regimului de protecție a patrimoniului național.
Pentru a corecta aceste carențe și incoerențe legislative, statul a inițiat elaborarea unei noi legislații prin cele două coduri care integrează legislația specifică: Codul Amenajării Teritoriului, Urbanismului și Construcțiilor și Codul Patrimoniului.
Ambele proiecte legislative sunt la etapa de teze și principii, urmând ca până în 2020, acestea să fie elaborate și finalizate.
Arhitecții declară că susțin și colaborează cu administrația pentru demersul actual de revizuirea legislației din domeniu, și considerăm că inițiativele legislative realizate în acest interval, fără o analiză de impact și o corecție integrată a problematicilor, sunt în defavoarea orașelor României. Prin urmare, solicită respingerea proiectului legislativ.
Ordinul Arhitecților din România și partenerii săi au înaintat căre Administrația Prezidențială, Guvernul României, Camera Deputaților, Senatul României, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice și Ministerul Culturii un punct de vedere privind abrogarea literei a) a articolului 24 din Legea 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construire.
Citiți și:
Cladirea unei primarii va fi reabilitata cu fonduri europene
Proiect pentru retea de apa si canalizare in zona unui drum de legatura
Cititi revista ARENA Constructiilor nr 3/ mai 2018
