Cesionarul nu va putea pretinde de la debitorul care are calitatea de consumator mai mult decât dublul sumei plătite de acesta pentru a putea cumpăra creanța. Dispoziția face parte dintr-o propunere legislativă a mai multor parlamentari din coaliția de guvernământ (PSD + ALDE), precum și din PNL sau PMP, și, dacă va trece de Parlament, se va aplica indiferent de instrumentul juridic utilizat pentru transferul creanței, inclusiv în cazurile cesiunii de contract, al cesiunii de portofoliu de creanță și al subrogației.
„Utilizarea excesivă a unor instrumente juridice de concentrare a puterii economice și abuzurile întâlnite în practică în desele cazuri în care debitorii sunt «împachetați» în portofolii de creanțe indiferent de starea lor financiară și de atitudinea față de datorie relevă necesitatea instituirii unor garanții legale în vederea apărării drepturilor consumatorilor antrenați, fără voia lor, în aceste operațiuni, mai ales în relația cu entități, cum sunt colectorii de creanțe, care în prezent sunt foarte sumar reglementate”, arată inițiatorii.
Totodată, debitorul-cedat care are calitatea de consumator se va putea elibera de datorie, plătind cesionarului dublul prețului pe care acesta l-a plătit pentru a dobândi creanța, fără costuri suplimentare. Pentru echilibarea riscurilor contractuale, legea se va aplica și contractelor aflate în derulare, la data la care actul normativ va intra în vigoare.
Dobânda covențională nu poate depăși cu mai mult de 50% pe an dobânda legală
În plus, câțiva parlamentari din PSD, ALDE, UDMR și PNL au lansat o altă propunere legislativă, potrivit căreia, în raporturile juridice dintre consumatori și profesioniști, inclusiv comercianți, dobânzile penalizatoare să se poată capitaliza și să producă dobânzi doar în baza unei convenții speciale și numai pentru depășirea scadenței cu mai mult de un an.
„Precizăm că, în raporturile dintre profesioniști (inclusiv comercianți) și simpli particulari, rata dobânzii legale penalizatoare se stabilește la nivelul ratei dobânzii de referință, la care se adaugă un plus 4 puncte procentuale. Parificată cu rata dobânzii de politică monetară, dobânda de referință este stabilită periodic de BNR și este, deci, schimbătoare și volatilă, în funcție de deciziile luate, la intervale regulate sau la nevoie (criză economică, risc sistemic, încurajare sau descurajare a creditului, «țintirea» inflației etc) de Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României”, arată inițiatorii.
Astfel, dacă proiectul de act normativ va trece de Parlament, dobânda convențională, atât cea remunatorie, cât și cea penalizatoare, plătibilă conform contractului de către consumator, nu va putea depăși cu mai mult de 50% pe an dobânda legală. Dispozițiile se vor aplica și în cazul în care, conform contractului, consumatorul datorează penalități de întârziere, majorări sau alte costuri care desemnează daunele – interese moratorii. De asemenea, în propunerea legislativă se mai menționează că, pentru echilibrarea riscurilor contractuale, aceasta se aplică și contractelor aflate în derulare, la data intrării în vigoare.
Daunele-interese nu vor putea depăși 50% din ratele restante la data rezilierii contractului de leasing
Nu în ultimul rând, mai mulți parlamentari din PSD, PMP, PNL și UDMR au inițiat o propunere legislativă care precizează că, în cazul în care locatarul (sau utilizatorul), care are calitatea de consumator, nu acoperă rata de leasing timp de două luni consecutive, calculate la scadența prevăzută în contract, locatorul (sau finanțatorul) are dreptul de a rezilia contractul de leasing, iar utilizatorul este obligat să restituie bunul. Despăgubirile nu pot cuprinde decât daune moratorii și sume reprezentând actualizarea cu rata inflației a ratelor neacoperite până la data rezilierii contractului și luării în posesie a bunului.
Totodată, actul normativ menționează că este considerată nescrisă, fiind lipsită de efecte în ceea ce îl privește pe consumator, orice clauză contractuală prin care, în ipoteza rezilierii contractului, utilizatorul este obligat atât la restituirea bunului, cât și la plata unor despăgubiri echivalente cu cuantumul total al ratelor de leasing prevăzute în contract până la sfârșitul perioadei de leasing.
În cazul în care contractul dintre părți sunt prevăzute penalități de întârziere, dobânzi sau alte obligații de plată accesorii, aceste daune-interese nu vor putea depăși 50% din suma reprezentând ratele restante la data rezilierii.
„În contractele de adeziune, așa cum este operațiunea de leasing, profesioniștii leasingului și ai creditului, având o forță economică, juridică și tehnică disproporționat de mare în raport cu debitorul, eufemistic de-numit «partenerul» lor contractual, impun debitorului clauze-tip, preformulate, la care debitorul nu poate decât să adere, prin simpla semnătură, fără posibilitatea de a le influența natura sau conținutul. Așa se face că, deși legiuitorul a avut în vedere alternativa dintre predarea bunului și plata despăgubirilor constând în echivalentul ratelor pe toată perioada contractuală, în contractele de leasing se stipulează în sarcina locatarului sau utilizatorului obligația plății, în mod cumulativ, atât a ratelor de leasing aferente întregii perioade contractuale, cât și restituirea bunului”, arată inițiatorii.
Totuși, dispozițiile propunerii legislative nu se aplică în situația contractelor încheiate cu consumatorii. În cazul în care în contractul dintre părți sunt prevăzute penalități de întârziere, dobânzi sau alte obligații de plată accesorii, aceste daune-interese nu vor putea depăși 50% din suma reprezentând ratele restante la data rezilierii.
Revista – Rasfoieste revista ARENA Constructiilor , editia iunie 2017 (click aici)
TopJobs – Oferte locuri de munca in constructii (click aici)
Newsletter – Primesti gratuit stirile ARENA Constructiilor ! click aici!