Investițiile în infrastructura de apă ce vor fi finanțate din fonduri publice se vor face după Metodologia de analiză cost-beneficiu propusă de Ministerul Dezvoltării Regionale.
Această metodologie pune bazele unui cadru privind chestiunile-cheie de importanță practică, relevante pentru România în noua perspectivă de finanțare (2014-2020).
Principala abordare a analizei cost-beneficiu, incluzând analiza economică (de ex. RIRE) și financiară (de ex. deficitul de finanțare), nu a suferit modificări substanțiale și reprezintă în mare parte o continuare a celei aplicate în perioada 2007-2013.
Cu toate acestea, anumite chestiuni sunt elaborate mai clar (de ex. nevoia de a obține tariful de recuperare integrală a costurilor), anumiți parametri au fost schimbați (de ex. noile rate de actualizare recomandate), iar anumite cerințe pentru unele analize au fost modificate (de ex. nevoia mai explicită pentru o analiză calitativă de risc mai detaliată, arată inițiatorii.
Totodată, Guvernul propune următoarele acțiuni:
a) Proiecte integrate pentru infrastructura de apă și apă uzată (nouă), cu următoarele subacțiuni:
* construcția sau reabilitarea rețelei de canalizare și a stațiilor de epurare a apei uzate, cu stadiu terțiar de epurare (unde este cazul), pentru a asigura colectarea și tratarea materiei organice biodegradabile în aglomerările ce depășesc 2.000 de locuitori, dând prioritate aglomerărilor cu peste 10.000 de locuitori;
* implementarea și gestionarea mai eficientă a nămolului în cadrul procesului de epurare a apelor uzate;
* reabilitarea și construcția stațiilor de tratare a apei potabile, împreună cu măsurile pentru creșterea siguranței alimentare și reducerea riscului de contaminare a apei;
* reabilitarea și extinderea sistemelor existente de transport și distribuție a apei;
* dezvoltarea infrastructurii și îmbunătățirea sistemelor centralizate de alimentare cu apă în municipalitățile urbane și rurale.
b) Dezvoltarea unui laborator național pentru îmbunătățirea substanțelor deversate în ape, având ca prioritate urmărirea substanțelor periculoase, și în special calitatea apei potabile.
Potrivit guvernanților, analiza cost-beneficiu este un instrument analitic folosit pentru estimarea impactului socio-economic aferent implementării anumitori acțiuni de politică sau de proiecte. Impactul trebuie evaluat în raport cu obiectivele predeterminate, analiza fiind în general efectuată din punct de vedere al societății per ansamblu. Obiectivul acestei analize este acela de a identifica și a cuantifica, precum și de a exprima în termeni monetari toate tipurile de impact posibile ale proiectului sau acțiunii vizate, pentru a putea determina costurile și beneficiile aferente.
În principiu, trebuie evaluate toate tipurile de impact: financiar, economic, social de mediu etc. În mod obișnuit, costurile și beneficiile sunt evaluate luând în considerare diferența dintre un scenariu cu-proiect și un scenariu alternativ, fără-proiect (așa-numita „abordare incrementală”).
Ulterior, rezultatele sunt cumulate pentru a identifica beneficiile nete și pentru a concluziona dacă proiectul este de dorit și merită să fie pus în aplicare. În această măsură, ACB poate servi ca instrument de luare a deciziei de finanțare a investițiilor din resurse publice.
Proiectul de act normativ se află în dezbatere publică până la finalul lunii iunie.
Descarcă aici Metodologia
Revista – Rasfoieste revista ARENA Constructiilor , editia iunie 2017 (click aici)
TopJobs – Oferte locuri de munca in constructii (click aici)
Newsletter – Primesti gratuit stirile ARENA Constructiilor ! click aici!