Calitatea proiectelor de arhitectură din România a trecut printr-un mare salt comparativ cu perioada de dinainte de criză, apreciază arhitectul Vladimir Arsene, preşedintele şi fondatorul Westfourth Architecture, unul dintre cele mai experimentate birouri de arhitectură din România şi autorul multora dintre clădirile reprezentantive ale Bucureştiului de după 1989.
Vladimir Arsene este de părere că tinde să se afirme o generaţie de arhitecţi foarte talentaţi, cu vârste cuprinse între 30 şi 40 de ani. Dacă talent a existat întotdeauna, noua generaţie de arhitecţi a început să aibă în plus atât experienţă în construcţii, cât şi noţiuni mai aprofundate de economie, toate acestea combinate cu talentul de arhitect.
“În momentul acesta în România sunt cam 25 de firme care produc o arhitectură de calitate foarte bună. Competiţia a crescut, iar acum sunt o mulţime de firme cu arhitecţi tineri, foarte entuziaşti şi capabili şi care au o anumită experienţă, toate acestea traducându-se prin arhitectură de bună calitate”, spune arhitectul Vladimir Arsene.
Cu toate acestea, mulţi dintre dezvoltatorii străini care derulează proiecte în România preferă în continuare să apeleze la arhitecţi străini sau la echipe mixte, compuse din arhitecţi străini şi români.
“Atât industria de construcţii din România, cât şi calitatea arhitecturii realizate în România sunt de un nivel foarte bun şi comparabil cu ceea ce se întâmplă în Occident, chiar dacă resursele de aici sunt limitate iar construcţiile nu dispun neapărat de aceiaşi bani sau aceleaşi tehnologii. Putem să implementăm o anumită tehnologie în codiţiile economice de aici”, afirmă arhitectul Vladimir Arsene.
O altă transformare notabilă a pieţei proiectelor de arhitectură vizează segmentul rezidenţial. În anii 2003 – 2008 arhitectura rezidenţială era foarte mult alimentată de speculaţii. Investitorii cumpărau zeci de apartamente pentru a le vinde ulterior, iar suprafeţele creşteau în mod aberant; nu se producea o arhitectură pentru consumatorul român.
Cea mai mare dificultate a ultimilor trei ani – presiunea constantă pentru optimizarea costurilor
În proiectele cu investiţii mari, pentru care Westfourth este cunoscută în piaţă, cea mai mare dificultate a ultimilor trei ani faţă de perioada de dinainte de criză o constituie presiunea constantă pentru optimizarea costurilor, adesea în detrimentul arhitecturii.
“În perioada de după criză toată lumea se uită foarte atent la bani şi încearcă să optimizeze costurile la maxim. În momentul în care ni se cere să reducem costurile, înseamnă că trebuie să reducem din aspectele ce ţin de arhitectură. Atunci, vocabularul disponibil pentru noi în treaba asta a fost cu mult diminuat”, afirmă arhitectul Vladimir Arsene.
Aceasta în contextul în care în România numai costul structurii unei clădiri înalte reprezintă cam 40% din investiţia totală, faţă de 22 – 25% în Europa Occidentală şi în SUA. Aceasta pe fondul schimbării normelor de proiectare antiseismică, care au devenit extrem de conservative. La rândul lor, instalaţiile dintr-o clădire de birouri au o pondere de 25 – 30% din investiţia totală.
După toate celelalte componente, pentru arhitectură rămân în jur de 20 – 25%, ceea ce este puţin faţă de proporţia arhitecturii dintr-o clădire occidentală, care ajunge şi la 35% din investiţie, subliniază domnul Arsene.
Situaţia este diferită în cazul clădirilor mici, întrucât aportul structurii şi impactul seismic sunt mai reduse. Chiar şi aşa, ponderea structurii este în continuare mai mare decât în Vest.
Pe de altă parte, costul clădirilor din marile oraşe ale României, în special cele de birouri, creşte şi din cauza obligativităţii de a asigura parcaje extinse. Această măsura nu numai că nu rezolvă problemele de trafic din centrul oraşului ci, din contră, are exact efectul advers de a atrage trafic suplimentar. În marile oraşe ale lumii, precum New York şi Londra, este descurajată intrarea maşinilor în oraş, iar în schimb este sprijinită folosirea mijloacelor de transport în comun.
“La noi, lumea merge cu maşina, transportul în comun e deficitar şi aproape nefuncţional la nivelul aglomeraţiei care este în oraş. Banii privaţi care intră în aceste parcaje, scumpesc proiectele şi aglomerează oraşul cu maşini. Această idee că noi trebuie să aducem pentru fiecare clădire de birouri din centrul oraşului un număr de maşini din ce în ce mai mare, este o mare greşeală. Dacă vrem să construim în centrul oraşului, atunci ar trebui încetul cu încetul să descreştem numărul de parcaje şi să creştem calitatea transportului public”, susţine arhitectul.
Calitatea arhitecturii poate fi unul dintre elementele de diferenţiere pentru clădirile de birouri
În Bucureşti sunt zone care concentrează numeroase proiecte imobiliare din aceeaşi tipologie, aşa cum este cazul zonelor Barbu Văcărescu şi Orhideea, unde se dezvoltă clădiri de birouri. Dacă aparent proiectele sunt destul de asemănătoare ca specificaţii imobiliare (clădiri de clasa A, certificate în sistem BREEAM sau altele similare, conform cerinţelor corporaţiilor care le închiriază), se diferenţiază în schimb prin bugetele alocate, prin eficienţa energetică, prin calitatea de a produce un spaţiu public, prin rolul pe care îl au în ţesutul urban şi, nu în ultimul rând, prin calitatea arhitecturii.
“Nu cred că este vorba despre omogenizare, ci despre faptul că se fac mai multe clădiri din aceeaşi categorie cu care suntem obişnuiţi şi atunci doar ni se pare că sunt asemănătoare”, consideră domnul Arsene.
La ce proiecte lucrează Westfourth Architecture
Ø Arhitectura islamică adaptată cartierului Primăverii
Printre cele mai interesante proiecte pe care le pregăteşte în prezent echipa Westfourth se numără noul sediu al Ambasadei Statului Kuweit la Bucureşti, proiect obţinut de Westfourth în urma câştigării unui concurs de arhitectură.
Anul viitor urmează să înceapă construcţia proiectului, inedit atât prin funcţiune, cât şi prin arhitectura abordată.
Clădirea va fi amplasată în cartierul Primăverii, în zona intersecţiei B-dului Mircea Eliade cu B-dul Primăverii şi va prezenta o suprafaţă totală de circa 5.000 de metri pătraţi construiţi. Deşi nu are o dimensiune foarte mare, proiectul a prezentat o serie de provocări, pornind de la amplasarea sa într-o zonă protejată, aspect tradus prin numeroase restricţii date de regulamentul de urbanism şi de caracteristicile zonei protejate. În plus, beneficiarul a solicitat în tema de proiect ca imobilul să fie realizat într-o arhitectură de inspiraţie musulmană tradiţională.
Ca urmare a limitărilor volumetrice şi cerinţelor speciale venite din partea beneficiarului, au fost concepute câteva zeci de propuneri de faţadă, pentru a evita în primul rând riscul transformării proiectului într-o pastişă. În al doilea rând, proiectul trebuia să ţină cont şi de specificul zonei.
În cele din urmă, soluţia pentru faţadă a constat în îmbinarea elementelor arhitecturii islamice cu arhitectura contemporană, încadrându-se în acelaşi timp în linie cu rigorile moderne de protocol, explică arhitectul.
Ø Clădire proiectată pornind de la un copac
În prezent, biroul de arhitectură lucrează la un alt proiect atipic, care urmăreşte realizarea unei clădiri cu parter şi patru etaje situată într-o zonă protejată din Bucureşti, la intersecţia străzii Ştirbei Vodă cu strada Pictor Constantin D. Stahi. Imobilul va găzdui circa 15 apartamente de lux.
O particularitate a proiectului este dată de faptul că pe unul dintre colţurile parcelei există un arbore de mari dimensiuni, care trebuie protejat. În plus, noua clădire va fi prinsă între două calcane de clădiri vechi.
Arborele în sine a devenit un element de compoziţie, astfel încât colţul respectiv al clădirii va fi decupat pentru a lăsa loc arborelui, explică domnul Arsene.
Ø Urmează să demareze construcţia a două mari proiecte de birouri
Pe segmentul de clădiri de birouri, cel mai avansat proiect în care este implicată la momentul de faţă echipa Westfourth se referă la construcţia clădirii-turn Unirii View. Imobilul de birouri, cu 18 etaje şi o supafaţă construită de aproape 27.000 de metri pătraţi, va fi amplasată pe Bd. Corneliu Coposu, în apropiere de Piaţa Unirii. Construcţia a început recent.
În paralel, Wesfourth proiectează în prezent şi noul ansamblu de clădiri de birouri pe care suedezii de la Skanska vor să îl dezvolte pe Bd. Iuliu Maniu, la interesecţia cu Bd. Vasile Milea. Complexul va cuprinde patru clădiri cu 10 etaje. Construcţia primului imobil urmează să înceapă.
Firma Westfourth a fost desemnată proiectantul noului ansamblu Skanska în urma câştigării unui concurs de arhitectură.
Westfourth a mai participat la o serie de concursuri de arhitectură, care încă nu s-au finalizat, de exemplu, pentru o nouă fază de dezvoltare a ansamblului Stejarii, realizat de Ţiriac Imobiliare. Totodată, echipa a câştigat concursul pentru construcţia unei noi clădiri de birouri pentru OMV Petrom în complexul din Străuleşti, însă proiectul este momentan amânat.
Proiecte finalizate
Ø Primul proiect rezidenţial de lux de mari dimensiuni
Unul dintre cele mai interesante proiecte recente ale echipei Westfourth este ansamblul Cortina Residence din cartierul Băneasa, finalizat în această toamnă. Proiectul a demarat înainte de criză, apoi a fost blocat de intrarea în faliment a fostului proprietar, pentru ca mai târziu să fie preluat şi finalizat de un alt investitor.
Clădirea cu 270 de apartamente se remarcă prin aspect şi prin tehnologiile aplicate. Aceasta întrucât beneficiarul a fost dispus să cheltuiască mai mult pentru partea de arhitectură, preluând proiectul falimentar la un preţ mai mic şi având şi ambiţia de a realiza o clădire cu finisaje mai bune, explică domnul Arsene.
Ineditul proiectului este dat şi de reeditarea unei tipologii de construcţii specifice unui bloc modernist, în timp ce forma de bară alungită şi liniaritatea amintesc şi de clădirile realizate în perioada comunismului. “În construcţia asta am vrut să reabilităm o tipologie puţin «compromisă» şi anume aceea a unui bloc de 12-13 etaje tip bară”, precizează domnul Arsene.
După această tipologie au fost făcute toate clădirile muncitoreşti de dinainte de 1989 şi a ajuns acum să nu aibă o conotaţie bună din cauză că respectivele clădiri erau prost finisate şi împărţite, nu pentru că acest model ar fi constituit în sine o problemă.
“Prin proiectul acesta, am încercat să readucem respectiva tipologie în rândul unor clădiri viabile din punct de vedere estetic, urbanistic şi arhitectural, printr-un tratament special al finisajelor, distribuţia apartamentelor etc. ”, explică arhitectul Vladimir Arsene.
Ø Locuinţe în centrul Capitalei
Un alt proiect rezidenţial de lux realizat de echipa Westfourth este Vernescu Residence, de pe Strada Sfinţii Voievozi din centrul Capitalei. Imobilul cu 5 etaje, dintre care ultimul retras, cuprinde 36 de apartamente şi a fost finalizat anul trecut. Clădirea prezintă finisaje mai speciale, de exemplu faţada este realizată printr-o combinaţie de tencuială şi plasă perforată. La ultimul etaj sunt prevăzute apartamente de tip penthouse, cu ferestre foarte mari şi cu o terasă care le înconjoară.
Westfourth mai are în curs de finalizare o clădire de apartamente şi în zona de nord a Bucureştiului, în apropiere de Ambasada Chinei, pe Strada Barajul Argeşului. În luna octombrie, construcţia era executată în proporţie de 80% şi se lucra la interioare.
În opinia reprezentantului Westfourth, calitatea nu trebuie asociată numai cu proiectele rezidenţiale de lux. “Au început să se facă şi proiecte de calitate superioară pentru clasa medie, accesibile unui cuplu tânăr, în care amândoi lucrează, dar există în continuare o lipsă în piaţă sau se dezvoltă mult mai greu aceste apartamente”, adaugă domnul Arsene.
Ø Sediul central al companiei E.ON din România
Anul trecut a fost finalizată o altă clădire de birouri proiectată de Westfourth, de această dată în oraşul Târgu Mureş. Clădirea, cu o suprafaţă de circa 23.000 de metri pătraţi, găzduieşte sediul central al companiei E.ON din România.
Proiectul a trebuit să urmeze cerinţele foarte stricte ale companiei germane. În plus, a încorporat şi transformat o clădire existentă pe unul dintre colţurile parcelei.
Printre clădirile de birouri proiectate de Westfourth şi recent finalizate se numără şi imobilul Gara Herăstrău, situat în zona Barbu Văcărescu – Dimitrie Pompeiu din nordul capitalei, realizat pentru fondul de investiţii Globalworth.
Ø Westfourth realizează acum proiecte rezidenţiale şi în Letonia
În afara proiectelor rezidenţiale din România, biroul a mai realizat şi proiectul unei clădiri de apartamente în Riga, Letonia.
Dificultatea proiectului, pe lângă restricţiile legate de optimizarea costurilor, a fost dată de amplasament. Centrul oraşului Riga, cu o bogată încărcătură istorică şi arhitecturală, este supus unor rigurozităţi sporite atunci când vine vorba despre acceptarea construcţiilor noi.
În paralel, Westfourth mai are în proiectare în Riga un complex rezidenţial de lux în cartierul Mežaparks. Acesta va cuprinde atât blocuri cu două – trei etaje, cât şi vile cuplate şi individuale.
În aşteptarea unui proiect de centru comercial în România, echipa lucrează pentru unul în Ucraina
Dacă cele mai multe proiecte realizate de Westfourth în România au vizat până acum mari clădiri de birouri şi ansambluri rezidenţiale, experienţa companiei se extinde pe o multitudine de paliere, incluzând şi proiectarea de centre comerciale. De altfel, Westfourth, s-a ocupat în 2003 de conversia Tomis Mall din Constanţa într-un centru comercial modern.
În prezent, echipa are în curs de proiectare un centru comercial în Ucraina, în Harkov, cel de-al doilea oraş al ţării. Proiectul, cu o suprafaţa de circa 18.000 – 20.000 de metri pătraţi, va fi realizat de un dezvoltator americano-ucrainean. Centrul se impune prin arhitectură şi amplasament, fiind situat vizavi faţă de una dintre cele mai mari pieţe din lume pentru desfacerea de diverse bunuri. Tocmai din cauza acestei concurenţe, dezvoltatorul a vrut să facă o clădire mai specială, care să reprezinte în acelaşi timp şi un spaţiu pentru comerţ, dar şi un centru de divertisment, adaugă domnul Arsene.
Pentru acelaşi beneficiar, biroul de arhitectură a mai proiectat şi un centru comercial de mari dimensiuni ce va fi situat în Sofia, Bulgaria. Proiectului comercial, cu o suprafaţă de circa 70.000 de metri pătraţi, i se va adăuga şi o componentă rezidenţială.
Următorul pas: căutarea de noi provocări
În perspectivă, unul dintre obiectivele Westfourth este să abordeze şi proiecte de altă natură decât cele pe care le-a realizat până acum în România, de exemplu locuinţe joase, galerii expoziţionale, clădiri culturale şi academice (Westfourth are experienţa proiectării de clădiri academice în SUA) etc.
“Ne-ar interesa o diversificare cât mai mare. Toţi dezvoltatorii te întreabă câte clădiri la fel ai mai făcut. Nu cred că cineva care este profund specializat într-un domeniu şi care are nişte avantaje prin faptul că ştie nişte aspecte economice, are neapărat un avantaj şi din punct de vedere al calităţii arhitecturii. Până la urmă nu faci neapărat arhitectură bună doar producând foarte multe clădiri de acelaşi fel. Noi suntem împotriva specializării, un arhitect trebuie să ştie să facă de toate, pentru că asta înseamnă să fii un arhitect bun!’, afirmă Vladimir Arsene.
Ritmul dezvoltării pe timpul crizei a fost redus, iar proiectele mari au început să îşi facă apariţia mult mai târziu decât proiectele rezidenţiale mici.
“Abia ieşim dintr-o criză destul de mare şi avem loc să luăm şi mai multe lucrări. Acum intrăm într-o perioadă în care sperăm să creştem”, ne-a declarat arhitectul Vladimir Arsene, preşedintele şi fondatorul Westfourth Architecture. n