Regiunile subdezvoltate ale ţării vor primi mai mulţi bani de la Guvern şi expertiză din partea Comisiei Europene pentru implementarea proiectelor de dezvoltare. În acest sens, Comisia Europeană a demarat un program – pilot adresat regiunilor mai puţin dezvoltate din Uniunea Europeană.
Această iniţiativă va include într-o primă fază regiunile Nord-Est (cu judeţele Suceava, Botoşani, Neamţ, Iaşi, Bacău şi Vaslui) şi Nord-Vest (judeţele Satu Mare, Bihor, Maramureş, Sălaj, Cluj şi Bistriţa-Năsăud).
“Aceste regiuni au înregistrat evoluţii diferite şi am decis să lansăm această iniţiativă specifică. Îmi propun să fie una din priorităţile mandatului meu pentru că ne aflăm la începutul perioadei de implementare a bugetului pentru 2014-2020. Comisia va încerca să colaboreze cu autorităţile naţionale şi locale pentru a identifica probleme de ordin structural care împiedică sau încetinesc absorbţia fondurilor europene”, a declarat comisarul european pentru politică regională, Corina Creţu.
În România se regăsesc 5 din cele 8 cele mai sărace regiuni din UE. Într-o primă fază, în cadrul proiectului vor fi incluse doar cele două regiuni amintite, dar vor fi implicate toate celelalte regiuni.
Cele două regiuni mai puţin dezvoltate nu vor avea alocate fonduri europene suplimentare, ci vor fi sprijinite de Comisia Europeană pentru elaborarea strategiilor de dezvoltare pentru următorii 7 ani.
“Ideea este de a avea pe teren expeţi atât de la DG Regio, din Comisia Europeană, dar şi expertiză românească pentru a elabora strategiile de dezvoltare a acestor regiuni pe următorii 7 ani, pentru a vedea care au fost blocajele care au încetinit absorbţia fondurilor europene până acum, pentru a remedia ce s-a identificat. Scopul este de a maximiza impactul fondurilor europene. În perioada trecută de programare am avut multe proiecte care practic au fost făcute doar de dragul absorbţiei, fără să producă neapărat creştere economică şi locuri de muncă”, explică doamna Creţu.
Dacă fondurile europene acordate acestor regiuni nu vor fi suplimentate, în schimb Guvernul intenţionează să le aloce mai mulţi bani din bugetul naţional. “Cu siguranţă că vor fi bani adiţionali pentru aceste regiuni pentru că vrem să mărim coeziunea”, a declarat viceprim-ministrul Vasile Dîncu, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice.
În noua perioadă de programare POR va fi urmărită cu predilecţie eficienţa, creşterea competitivităţii şi coeziunea. “Vrem ca judeţele care au un indice de dezvoltare mai slab să se apropie de o medie rezonabilă. Vom aloca mult mai multe resurse acestor regiuni, în care există mai puţine resurse proprii pentru dezvoltare”, a dat asigurări domnul Dîncu.
În decurs de aproximativ un an vor fi realizate studii în cele două regiuni. “Apoi, după constituirea unui profil regional vom face proiecte de dezvoltare finanţate prin POR şi de la Guvernul României”, a mai precizat domnul Dîncu.
Cel mai probabil, la toamnă vor începe studiile şi pentru celelalte trei regiuni mai sărace din Moldova şi din sudul ţării.
Fondurile europene reprezintă principala sursă de investiţii publice din România. Aproximativ 75-80% din tot ceea ce s-a investit în ultimii ani s-a realizat cu fonduri europene, a subliniat comisarul european pentru politică regională.
România a avut alocate în perioada 2007-2013 fonduri europene de coeziune în valoare de 19,6 miliarde euro, care au fost absorbite în proporţie de 76%. “Nu cred că trebuie să minimalizăm realizările care s-au produs în societatea românească cu fonduri europene”, subliniază doamna Creţu.
În total, România are alocate 22,4 miliarde de euro pentru perioada 2014 – 2020 în cadrul Politicii de Coeziune. Pentru prima dată în istoria politicii regionale, oraşele vor primi în mod direct fonduri europene în administrare, a mai menţionat doamna Creţu.