Prof. ing. Nicolae Șt. NOICA,
membru de onoare al Academiei Române
Director general al Bibliotecii Academiei Române
Un element capabil să măsoare gradul de civilizaţie al unei societăţi este măsura în care patrimoniul construit contribuie la calitatea modului de viaţă al oamenilor.
Începând cu înfăputirea Regatului României, sub Carol I, societatea românească a acordat a făcut o prioritate din estetica şi funcţionalitatea unor construcţii de utilitate publică şi privată, devenite reper în arhitectura românească, multe dintre ele putând fi admirate şi astăzi ca blazoane identitare ale Capitalei şi ale marilor orşe din ţară. Încă de la sfârşitul secolului al XIX-lea au fost construite Ateneul Român, Palatul Băncii Naţionale a României, Palatul Casei de Economii şi Consemnaţiuni, Teatrul Naţional din Iaşi. Ele dovedesc priceperea, talentul şi voinţa de a construi a construi ale înaintaşilor noştri, precum şi orgoliul lor de a avea o ţară cu care să se mândrească.
Dar această vocaţie a construcţiilor impresionante, care să dureze, nu s-a stins odată cu sfârşitul secolului al XIX-lea. Dimpotrivă, a continuat şi în secolul următor, iar de mai bine de un secol şi jumătate acest patrimoniu al marilor edificii se tot îmbogăţeşte cu edificii care fac mândria locuitorilor şi stârnesc privirile admirative ale vizitatorilor.
Peisajul urban românesc a fost întregit, la nivelul ţării cu bijuterii arhitectonice, precum Catedrala Reîntregirii (Încoronării) de la Alba Iulia, Palatul Cercului Militar, Palatul Ziarului „Universul”, o mulţime de şcoli şi licee din toată România, Palatul de Justiţie din Galaţi (astăzi sediul Universităţii), Palatul Şcolii Superioare de Arhitectură din Bucureşti, Palatul Administrativ din Iaşi (azi, Palatul Culturii), Primăria din Constanţa (azi, Muzeul de Arheologie).
Toţi cei care au înălţat aceste edificii publice, cu pricepere şi pasiune merită recunoştinţa noastră, a celor de azi, pentru confortul şi bucuria pe care ni le-au oferit, de a trăi într-un mediu urban şi civilizat, devenit o atracţie inclusiv pentru specialişti occidentali care aleg să îşi ducă viaţa în ţara noastră.
De aceea, începând cu anul 2018 la 14 septembrie este celebrată în România Ziua Constructorului. Ea a fost instituită prin Legea nr. 350/2018 privind instituirea zilei de 14 septembrie-Ziua naţională a constructorului. A fost aleasă ziua de 14 septembrie, pantru valoarea ei simbolică, pentru că este ziua în care, în anul 1895, inginerul de geniu Anghel Saligny, fost preşedinte al Academiei Române, a recepţionat podul peste Dunăre de la Feteşti-Cernavodă, o minune tehnică ale cărei vestigii se văd şi astăzi, care la vremea respectivă a reprezentat o referinţă pentru Europa.
Prof. Nicolae Noica