Oferte locuri de munca top

Vor fi deblocate investitiile sistate pentru proiectele strategice hidroenergetice

O lege cu efect ”retroactiv pozitiv” va permite deblocarea imediată a investițiilor sistate pentru proiectele strategice de hidroenergie.

Aceste proiecte vor fi recunoscute formal ca fiind „proiecte de securitate națională” și, pe această bază, vor beneficia de proceduri accelerate și derogatorii față de regimul obișnuit, potrivit unui nou proiect de lege.

Numeroase proiecte hidroenergetice de mare anvergură, începute în deceniile trecute, se află în stadii avansate de execuție, dar au fost sistate sau întârziate din diverse cauze.

Printre acestea se numără amenajările hidroenergetice (AHE) de pe râul Jiu, sectorul Livezeni–Bumbești, hidrocentrala Răstolița, AHE Cerna-Belareca, amenajările de pe râul Olt (sectorul Cornetu–Avrig, inclusiv treptele Câineni, Racovița, Lotrioara), AHE Surduc–Siriu, AHE Pașcani ș.a..

Aceste investiții, deși în mare parte realizate, au fost oprite pe fondul blocajelor administrative și juridice: proceduri greoaie de avizare și autorizare, dificultăți în obținerea acordurilor de mediu, litigii prelungite inițiate, de regulă, cu rea-credință, de organizații interesate de protecția mediului, precum și probleme legate de regimul terenurilor (de exemplu, conversia terenurilor forestiere sau exproprieri contestate), susțin inițiatorii noului proiect de lege.

Măsuri pentru facilitarea proeictelor hidroenergetice de securitate națională:

* Derogări în regimul terenurilor și al mediului:

Pentru amplasamentele hidroenergetice declarate de securitate națională se facilitează obținerea terenurilor necesare atât din fondul forestier, cât și din circuitul agricol.

* Accelerarea și simplificarea procedurilor de expropriere:

Coridorul de expropriere al obiectivului va fi stabilit imediat după aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai investiției, iar autoritățile publice locale vor avea obligația explicită ca, în termen scurt, să întocmească documentațiile cadastrale parcelare pentru toate imobilele afectate și să le predea expropriatorului.

* Proceduri accelerate de avizare și autorizare:

Proiectul instituie termene reduse și proceduri de urgență pentru emiterea avizelor și acordurilor necesare. Autoritățile avizatoare (mediu, ape, gospodărirea apelor, autoritățile locale etc.) vor fi obligate să prioritizeze și să soluționeze cererile referitoare la aceste proiecte într-un termen scurt (explicit stabilit de lege, de exemplu 15 zile pentru avize simple, 30 de zile pentru acordul de mediu în procedură accelerată, dacă documentația este completă).

* Clarificarea statutului juridic și regimul de securitate al proiectelor:

Odată declarate prin Hotărâre a Guvernului, cu avizul conform al CSAT ca proiecte de securitate națională, investițiile hidroenergetice vizate vor intra sub incidența unor prevederi speciale de securitate și protecție.

* Aplicarea legii și la proiectele în curs:

Un element important este acela că prevederile legii se vor aplica și proiectelor hidroenergetice aflate deja în curs de execuție sau de proiectare, dacă acestea sunt declarate între timp ca fiind de securitate națională.

Astfel, legea are și un efect retroactiv pozitiv, permițând deblocarea imediată a investițiilor sistate (precum cele enumerate anterior) prin încadrarea lor în noul regim.

Rezultatul scontat este accelerarea semnificativă a ritmului de realizare a acestor investiții: practic, proiectele de hidroenergie strategică vor fi finalizate în termenul optimizat (de ordinul a 1-3 ani pentru restul de lucrări, față de incertitudinea actuală), contribuind rapid la creșterea capacității de producție de energie a țării.

În plus, se elimină riscul ca investiții publice mari deja efectuate (sute de milioane de euro cheltuite în deceniile trecute pe șantierele hidroenergetice) să rămână blocate și nefolosite – legea asigurând valorificarea acestor investiții latent productive.

*

România beneficiază de resurse hidroenergetice importante, hidroenergia reprezentând în prezent principala sursă de energie regenerabilă a țării, cu aproximativ 34% din consumul final de energie electrică acoperit de producția hidroenergetică.

Operatorul național Hidroelectrica exploatează circa 6,4 GW capacitate instalată în 187 de centrale hidroelectrice (inclusiv o capacitate eoliană modestă), fiind cel mai mare producător de energie electrică din România din surse primare și totodată principalul furnizor de servicii de sistem pentru menținerea stabilității rețelei.

 

 

 

Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 1/martie 2025


Etichete:
Sus