Deși creșterea Produsului Intern Brut (PIB) al României a accelerat în acest an până la 5,8%, stimulată de consum, în schimb de anul viitor creșterea va încetini, ajungând la 4,4% în 2018 și la 4,1% în 2019.
În același timp, deficitul bugetar se va adânci, de la 3,1% din PIB anul acesta, la 3,2% din PIB în 2018 și la 3,4% din PIB în 2019. De asemenea, datoria publică va crește de la 37,9% din PIB anul acesta la 39,1% din PIB anul viitor și 40,5% din PIB în 2019, potrivit previziunilor de toamnă ale Comisiei Europene.
Pentru anul acesta, România va înregistra cea mai mare rată de creștere economică din Uniunea Europeană, cu mult peste media de 2,3%.
În pofida temperării creșterii PIB anul viitor, România va continua să ocupe un loc fruntaș la nivelul UE și în 2018, fiind clasată imediat după Malta.
De altfel, în 2018 creșterea economică va fi mai mică la nivelul întregii Uniuni Europene, ajungând la o medie de 2,1%.
Expansiunea economică a determinat o îmbunătățire a pieței forței de muncă din România, rata șomajului scăzând în 2017 la cel mai redus nivel al ultimilor 20 de ani, până la 5,3%. Rata șomajului va continua să se contracte și în anii următori, ajungând în 2018 la 5,1%, iar în 2019 la 5%.
Comisia Europeană remarcă pentru România că această creștere a PIB în 2017 a fost în mare parte determinată de consumul privat, impulsionat de reducerile de taxe, creșterile salariale semnificative, atât în mediul public cât și în cel privat, și de o rată redusă a inflației. În schimb investițiile s-au situat la un nivel scăzut, în principal din cauza absorbției reduse a fondurilor europene.
Oficialii europeni întrevăd o serie de riscuri pentru creșterea economică a României de anul viitor. Astfel, este posibilă o înăsprire a politicii monetare practicate de Banca Națională, ca răspuns la presiunile inflaționiste. Totodată, creșterea decalajului de productivitate ar putea atenua perspectivele investițiilor private și ale exporturilor. De asemenea, investițiile ar putea fi afectate în mod negativ dacă guvernul va reduce în continuare investițiile publice pentru a-și atinge obiectivele de deficit bugetar. Creșterea continuă a costurilor unitare cu forța de muncă, pe fondul majorării salariilor peste creșterea productivității, ar putea, de asemenea, să reducă exporturile României. În general, incertitudinea cu privire la politicile guvernului ar putea afecta creșterea economică.
Cititi revista ARENA Constructiilor
ARENA Constructiilor nov – dec 2017 (click aici) |
ARENA Constructiilor , oct 2017 (click aici)  |