Ca urmare a lipsei acute de forţă de muncă, o criză care durează de mai mulţi ani, societăţile care activează în domeniul construcţiilor s-au văzut nevoite să-şi limiteze activitatea, în loc să dezvolte afacerea.
Mihai Ursan, director economic al firmei General Construct SRL din Suceava, ne-a declarat: “Criza forţei de muncă este de acum zece ani şi pe zi ce trece se acutizează. O mare parte din muncitori s-au pensionat, alţii au plecat să muncească în străinătate şi din spate nu vine nimeni. Tineretul este ca şi inexistent acum. Nu este vorba neapărat de calificare, noi dorim să-i angajăm, însă ei nu sunt dispuşi să muncească. Din ce am observat, tineretul nu se orientează spre sectorul construcţiilor. În general, toţi vor maşină de serviciu, telefon şi alte facilităţi”.
De regulă, compania General Construct nu califică angajaţii la locul de muncă, iar atunci când i-a specializat, după ce au învăţat meserie au plecat să muncească în afara ţării. “În urmă cu ceva ani, am organizat nişte cursuri pentru muncitori, în colaborare cu ITM-ul, însă nu ne-am ales cu aproape nimic”, a precizat Mihai Ursan.
Pe segmentul de finisaje, cea mai mare criză
Potrivit reprezentantului General Construct, este mare nevoie de cei care montează gresie, faianţă, precum şi de cei care execută lucrări de glet, zugrăveli. Şi pe partea de instalaţii este criză.
“Noi căutăm tot timpul oameni, însă atunci când nu găsim mai lucrăm cu subantreprenori. În momentul de faţă nu avem necesarul acoperit. Din această cauză suntem nevoiţi să ne limităm activitatea, astfel că am licitat doar ceea ce am ştiut că ne putem permite. În loc să ne dezvoltăm, ne-am restrâns activitatea în funcţie de cât ne putem permite. Nu putem să luăm un contract dacă nu avem cu cine lucra”, a mai spus domnul Ursan.
Majorarea salariului minim nu a adus muncitorii în ţară
Din datele sale, nici ca urmare a măsurii de la 1 ianuarie, de majorare a salariului minim brut în construcţii nu s-au mai întors muncitorii din străinătate.
În cazul contractelor pentru investiții publice, în curs de derulare, statul s-a obligat să le indexeze valoarea. Dar, nu indexează decât salariul minim brut al muncitorilor necalificați la nivelul stabilit prin OUG114/2018.
”Însă, eu nu pot să plătesc muncitorul specializat cu salariul minim, de necalificat, pe care mi-l oferă statul pentru contractele de investiții publice. Deci, statul scoate lucrări la licitaţii pe salariul minim, iar pe cele în derulare le indexează doar dacă ai muncitori cu salariul minim. Perfect, dar dacă 3.000 de lei ia un muncitor necalificat, unul specializat ar trebui să primească minimum 5.000 – 6.000 de lei. De unde să-i dau salariul acesta, dacă statul nu plătește în contractele publice decât 3.000 de lei? Cum să se întoarcă un muncitor calificat din Occident, când eu sunt obligat să-l plătesc cu salariul minim?”, consideră Mihai Ursan.
În opinia sa, acesta este şi motivul pentru care companiile din construcţii nu se mai prezintă la licitaţii.
O soluţie, din punctul său de vedere, ar fi indexarea din nou a contractelor pentru că acum valoarea este prea mică. Iar această situaţie este valabilă pentru cam toate lucrările publice.
“Ei folosesc studii de fezabilitate din 2014, 2015 sau 2016 şi acum scot lucrările la licitaţie, neţinând cont că între timp a crescut manopera, s-au scumpit materialele, iar în ultimii ani, inflaţia a fost de 5% pe an şi tot aşa. În medie, anul acesta, tarifele pentru manoperă au crescut cu circa 30% şi asta din cauză că trebuie să plătim muncitorii calificaţi la adevărata lor valoare, mai ales că aceştia nu o să vină să muncească pentru 3.000 de lei. Şi nici cu această creştere de tarife nu se acoperă nici pe departe costurile”, a mai spus directorul economic al General Construct.
Valoarea lucrărilor trebuie să reflecte preţul real de piaţă
Mihai Ursan consideră că soluţia nu este la firmele de construcţii, ci în respectarea de către Guvern a Acordului semnat cu Patronatele din construcții.
“Acolo scria că o să ne plătească în avans, însă nu ne dă nimeni niciun leu în avans, ne plătesc la două – trei luni. Mai scria că se vor indexa toate contractele, însă, în afară de creşterea salariului minim brut pe sector, nimic altceva din ce era stipulat în acel pact nu s-a înfăptuit. Statul nu şi-a asumat nicio altă obligaţie. Au promis, au semnat şi cu atât am rămas”, a mai spus directorul economic al General Construct.
În opinia sa, ca să obţii o breaslă a constructorilor mai puternică, trebuie mai întâi să se creeze condiţiile ca cei calificaţi să rămână în ţară.
“Acum, toţi care se califică şi pot pleca, pleacă fără să mai stea pe gânduri, pentru că v-am spus cum e cu salariile la noi. Dacă eu îl calific acum, îl pregătesc, credeţi că o să rămână la noi pentru 3.000 de lei pe lună? Şi dacă toate lucrările publice care se scot la licitaţie nu sunt la preţul real de piaţă, când licitez o lucrare îmi pot permite să-l plătesc pe meseriaşul calificat cu 5.000-6.000 de lei? În opinia mea, degeaba discutăm de calificare, de aducerea forţei de muncă şi celelalte, dacă nu se reglează mai întâi problemele pe care vi le-am expus”, a explicat Mihai Ursan.
El este convins că una dintre măsurile care trebuie luate constă în faptul că lucrările publice care se scot acum la licitaţii trebuie să reflecte preţul real de piaţă.
“Cei care estimează valoarea lucrării trebuie să se documenteze cât e preţul mediu pentru materiale pe piaţă, cât e manopera şi toate celelalte, nu să treacă acolo salariul minim. Cum credeţi că se simte meseriaşul bun, cu categorie, când vede că ia salariu cât un muncitor necalificat? Am văzut că se spune că firmele private ar trebui să mărească salariile angajaţilor, aducându-le la acelaşi nivel cu cele de la stat. Păi cu ce să măresc eu salariile, dacă mie pe deviz statul îmi dă salariul minim, de 3.000 de lei?”, a conchis domnul Ursan.
Citiți și:
Peste o luna va demara un proiect ce va cuprinde 5 blocuri si un hotel
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 5/ iul-aug 2019
In aceasta situatie disperata sunt toate firmele de constructii romanesti, incepand din ianuarie 2019, nicio autoritate contractanta nu a admis actualizarea manoperei mai mult de 17, 928 lei pe ora, dupa luni de zile de corespondente, amanari si lipsa asumarilor, corelat cu stagnarea lucrarilor si lipsa unui orizont privind portofoliul de lucrari. Noi, ca societate de constructii, in schimb in Revisal am majorat salariile cf OUG 114 de la 1 ianuarie. In tot acest timp(luni de zile), forta de munca a migrat , si-au luat lumea in cap ! Lucrarile de investitii se fac pe banii constructorilor si ai furnizorilor de materiale, statul plateste lucrarile la 60 de zile prin PNDLI, II, CNAIR, toti primarii arata cu degetul catre guvern, catre rectificari…….. , in schimb la licitatii impun o durata de executie de 8-12 luni. Firmele straine primesc avans la lucrari de milioane, in timp ce firmele romanesti de constructii trebuie sa se imprumute in banci ca sa poata derula o lucrare, pe nimeni nu intereseaza acest lucru. La licitatii se merge de 20 de ani cu criteriul pretul cel mai scazut, s-au omorat cate 15 firme la o astfel de licitatie si rezulta un pret scazut de 65% din valoarea estimata a investitiei, cu o garantie impusa de autoritate de 60 de luni! Sa fim seriosi! Acesta este reteta falimentului, promovata de incompetenta sistemului public !, cu superioritate ti se spune, ca daca nu ne convine, sa nu venim la licitatii ! ok, nu mai mergem la licitatii, ca noi vor face si altii si atunci poate se termina cu nesimtirea si incompetenta celor care fac caiete de sarcini aiurea, proiecte aiurea, primari vesnic flamanzi, etc. Colacul peste lumanare l-a pus OUG 114/2018 si Instructiunea nr 2 a ANAP din 2018, modificata ulterior ca sa anuleze efectele primeia. Anul trecut a inceput cresterea exagerata a pretului bitumului, s-a dublat pretul, acest lucru a dus spre insolventa mai mult de jumatate dintre drumari, ne-a auzit cineva? NIMENI. Deci asa nu se poate, pe buna dreptate trebuie sa plecam cu totii din tara asta, sa ramana numai talienii, turcii, spaniolii si alte neamuri care fac drumuri de foarte buna calitate cu minim 10 mil euro/km. Ai nostri daca lucreaza pe 300.000 euro/km, calitativ, trebuie desfiintati. ANAF-ul are si el aici un rol…………..suntem o societate de constructii cu un istoric in spate de 30 de ani, 99% din obiectul de activitate este pe constructii si oamenii nostri au crapat de frig iarna trecuta, in doua judete, ca sa faca deszapezire si culmea, pentru aceasta nu s-au putut acorda facilitatile fiscale nici pana in prezent , prevazute de OUG 114 pt constructii, pe motiv ca am prestat servicii de deszapezire si acestea nu sunt lucrari de constructii, deci va dati seama: soferii, mecanici de utilaje sunt constructori pe timp de vara si prestatori pe timp de iarna. Nici in prezent, deci la 9 luni de la aparitia ordonantei nu beneficiaza de facilitatile prevazute de art. 66 al ordonantei. Cineva de sus stie toate aceste spete anapoda?, cineva care face legi stie pt cine le face?, care este finalitatea lor?Eu cred ca nu, totul este varza…