Vicepremierul Oana Gheorghiu
România se află într-un punct de cotitură, în care modelul de creștere bazat pe consum și costuri competitive ale forței de muncă își arată limitele, iar tranziția către un model bazat pe competitivitate, inovație și productivitate devine inevitabilă. Aceasta a fost una din concluziile dezbaterii „România: creștere economică bazată pe competitivitate”, unde oficiali guvernamentali și reprezentanți ai instituțiilor internaționale au discutat, printre altele, despre rolul capitalului românesc, al investițiilor și al reformelor structurale.
Banca Mondială va sprijini proiectele de infrastructură menite să atragă investitori
Vicepreședintele pentru Europa și Asia Centrală al Banca Mondială, Antonella Bassani, a arătat că România a avut „una dintre cele mai impresionante povești de convergență”, cu venituri pe cap de locuitor crescute de la 30% din media UE la aproape 80% în termeni de putere de cumpărare.
Totuși, modelul actual de economie bazată pe consum „resimte acum provocări”, pe fondul fragmentării globale, al încetinirii economiilor europene și al presiunilor demografice.
Antonella Bassani a declarat că pentru a restimula competitivitatea și creșterea creativă, România trebuie să pornească un nou ciclu de creștere, care implică investiții în funcție de noi idei și tehnologie și inovație. „Cum putem sprijinii noi, Banca Mondială, acest efortul și acest proces? În primul rând, sprijinind reformele și politicile menite să crească productivitatea, inovația și mobilizarea capitalului privat. În al doilea rând, asigurându-ne de o folosire eficientă a resurselor publice puține, pentru că atunci când sunt puține, contează unde le investim.
Trei, ajutând cu proiecte de infrastructură care atrag investiții private. Și patru, sprijinirea unei folosiri eficiente a fondurilor europene”.
Un mesaj important a fost că „principala constrângere pentru România nu mai este accesul la capital și educație, ci creșterea productivității”.
„În concluzie vreau să spun că grupul Băncii Mondiale este pregătit să sprijine următoarea fază de creștere a României pentru a-și garanta locul în rândul celor mai avansate economii din lume”, a mai spus Antonella Bassani.
Capitalul autohton și mediul de afaceri pot scoate România din „capcana venitului mediu”
Pentru a evita capcana venitului mediu, „o tranziție către un model de creștere bazat pe competitivitate, inovație și câștiguri reale de productivitate nu mai este opțională”, a punctat vicepremierul Oana Gheorghiu.
În opinia sa, competitivitatea nu înseamnă doar tehnologie și cercetare, ci și „disciplină economică”, „instituții care funcționează” și companii – inclusiv întreprinderi de stat – care performează.
Oana Gheorghiu a explicat că țările care au reușit să treacă la statutul de economie cu venit ridicat au protejat antreprenoriatul și libera inițiativă, au disciplinat actorii dominanți în loc să îi protejeze de performanță și au dezvoltat capitalul uman prin recompense bazate pe merit”.
Ministrul Nazare explică „logica pachetului de relansare”
Pentru prima dată, România dispune de un instrument dedicat a tragerii de investiții strategice de marea învergură, de peste 200 de milioane de euro, printr-o combinație de granturi, credite fiscale, garanții de stat și acolo unde este oportun participație la capital,
„Este un instrument care, din punctul meu de vedere, ne-a lipsit ani de zile, iar absența lui ne-a costat oportunități reale” a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.
Anvelopa totală până în 2032 pentru toate programele de sprijin se ridică la 5 miliarde de euro, iar banii vor fi canalizați către scheme de susținere în șapte sectoare prioritare, incluzând materii prime critice, noi tehnologie, apărare, cercetare și dezvoltare.
Ministrul spune că va fi actualizat semnificativ și sprijinul pentru inovare. România avea deja facilități pentru cercetare și dezvoltare, precum reducerea suplimentară de 50% sau scutirea de impozit pe venit pentru personalul de cercetare, dar noutatea introdusă este acest credit fiscal de 10% pentru cercetare, dezvoltare, care reduce direct obligația fiscală și transmite un semnal puternic de predictibilitate investitorilor.
„Europa se confruntă cu un deficit de inovare, o piață unică digitală incompletă și dependențe strategice persistente în aprovizionarea cu resurse critice. Salutăm așadar ideea unui Fond European pentru Competitivitate în cadrul următorului cadru financiar multianual, care se alinează strâns cu sectoarele pe care noi deja le prioritizăm în planul de relansare, materii critice, apărare, cercetare, dezvoltare, noi tehnologii”, a conchis ministrul.
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 1/martie 2026
