O creștere semnificativă a numărului de primării supuse procedurilor de executare silită a fost remarcată de executorii judecătorești.
Această situație este determinată de incapacitatea multor primării de a-și gestiona eficient bugetele, combinată cu datoriile acumulate în litigiile generate de executarea contractelor de achiziție publică, spune Gabriel Constantin, purtător de cuvânt al Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești din România (UNEJR).
„Este de notorietate că sunt primării ale căror bugete sunt insuficiente pentru plata salariilor aparatului administrativ, în condițiile în care veniturile proprii nu sunt susținute și de autoritățile centrale”, a explicat Gabriel Constantin.
Constructorii sunt printre cei mai afectați parteneri contractuali ai primăriilor
Contractele având ca obiect realizarea unor lucrări din domeniul construcțiilor reprezintă o parte semnificativă din spețele de executare silită împotriva primăriilor, subliniază executorul judecătoresc.
O astfel de situație poate fi cauzată de creșterea prețurilor materialelor și scumpirea manoperei, care au condus la necesitatea încheierii de acte adiționale la contractul inițial, care ulterior nu au mai fost bugetate.
„Dacă vorbim de o lucrare de anvergură, aceasta poate contrabalansa complet bugetul unei primării. Există cazuri în care executarea silită a unei singure datorii poate afecta grav funcționarea instituției”, a mai precizat purtătorul de cuvânt UNEJR.
Constructorii rămân deseori în postura de a nu-și putea recupera banii, chiar și atunci când o instanță le dă dreptate.
Constructorii nu-și pot recupera banii nici dacă execută conturile primăriei
Fiind o instituție bugetară, executarea silită împotriva unei primării urmează proceduri speciale reglementate de Ordonanța 22/2002 și de O.M.F.P. nr. 2336/2011.
Potrivit acestor reglementări, ordonatorul principal de credite, în cazul nostru, Primarul, comunică Trezoreriei, prin completarea unei anexe ce sume pot fi indisponibilizate pentru plata debitelor prevăzute în titlurile executorii.
Așadar, nu este o executare silită care operează la fel de energic ca în cazul unui comerciant persoană juridică, căruia în urma popririi conturilor, în termen de 5 zile, i s-ar retrage suma datorată.
„Aici, există o procedură specială în care banii, înainte de a fi trași practic, trebuie să treacă prin filtrul instituției care este debitoare. Câtă vreme această instituție nu comunică către Trezorerie care sunt sumele disponibile, nicio sumă de bani nu poate fi indisponibilizată”, ne-a explicat Gabriel Constantin.
De asemenea, chiar dacă există o hotărâre judecătorească de executare silită asupra unei primării, conturile primăriei nu vor fi debitate, decât în măsura în care ordonatorul principal de credite (Primarul) va comunica Trezoreriei sumele disponibile pentru plata titlurilor executorii.
„Cu titlu de exemplu, în cazul unei primării executată ca urmare a nerespectării obligațiilor contractuale pot surveni întârzieri la plată, întrucât primăriile nu au bugete aprobate sau sumele generate de încheierea actelor adiționale depășesc bugetele și se impun rectificări. Fără rectificări bugetare nu poate fi bugetată nicio sumă suplimentară, astfel, primăria nu poate face plăți”, spune domnul Constantin.
Și asiguratorii execută primăriile
Există și spețe în care primăria este executată silit de către asiguratorul care a plătit despăgubiri celor afectați de calitatea proastă a unor lucrări.
Domnul Constantin dă ca exemplu o situație în care rigolele realizate pe marginea drumului au fost nesemnalizate corespunzător și din această cauză un cetățean și-a avariat foarte grav mașina. Asigurătorul a despăgubit pe cel care și-a avariat autoturismului și și-a exercitat dreptul de regres împotriva primăriei, a obținut hotărâre judecătorească și a poprit conturile primăriei.
Alte sume pe care primăriile sunt obligate să le plătească sunt cu titlu de cheltuieli de judecată, în ipotezele în care primăriile promovează acțiuni în instanță pe care le pierd.
Aceste sume nu sunt prevăzute în bugetul local.
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 8/noiembrie-decembrie 2024
