Mai multe măsuri pentru supraviețuirea mediului de afaceri din construcții, măsuri care nu pun o presiune suplimentară pe buget, sunt propuse de către Federația Patronatelor Societăților din Construcții (FPSC).
Într-o adresă oficială, FPSC s-a adresat prim-ministrului României, Ilie Bolojan, ministerelor cu atribuții specifice (Ministerul Finanțelor, Ministerul Transportului, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației), precum și celor două camere parlamentare.
Constructorii au atras astfel atenția asupra riscurilor și presiunilor la care este supus sectorul și, totodată, au transmis și propuneri concrete pentru a putea depăși aceste momente dificile.
Federația Patronatelor Societăților din Construcții, singură organizație patronală reprezentativă pentru sectorul construcțiilor din România, își exprimă profundă îngrijorare cu privire la pachetele recente de măsuri fiscale și bugetare anunțate în contextul consolidării fiscale care au un impact sever și direct asupra stabilității sectorului de construcții și, implicit, asupra stabilității întregii economii românești.
Ca urmare, propune:
Evitarea închiderii bruște a firmelor de construcții în situația sistării investițiilor publice
Proiectele ar trebui prioritizate în funcție de stadiul fizic și de posibilitatea de finanțare ținând cont și de numărul de contracte și valoarea lor pentru fiecare firmă implicată, în perspectiva evitării închiderii bruște a activității unor firme.
Cu alte cuvinte, fiecare constructor va trebui să rămână cu câteva contracte alocate din totalul contractelor în derulare, pentru a-și putea continua activitatea în regim de avarie și a evita șomajul masiv sau chiar falimente.
Pentru contractele care vor fi suspendate, lucrările executate și nefacturate ar trebui facturate și achitate înainte de intrarea în vigoare a suspendării contractului (se va acorda un termen de întocmire a facturilor de 60 de zile).
Garanțiile depuse pentru contractele amânate să fie restituite
Pentru contractele în curs de semnare sau cele semnate, dar care nu au început și nu sunt pe listele de prioritate, garanțiile care în mod normal ar trebui depuse în termen de 5 zile de la semnarea contractului, să fie amânate la un termen corespunzător de 5 zile de la ridicarea sistării.
Garanțiile deja depuse pentru contracte semnate, dar încă neîncepute și care nici nu vor începe fiind pe listele de lucrări amânate, să fie restituite imediat constructorului.
Menținerea după recepție a garanției numai pe o perioadă rezonabilă
Reducerea perioadei de menținere a garanției după recepția la terminarea lucrărilor la maxim 3 ani pentru lucrări noi și la maxim1 an pentru lucrări de reparații. Constructorii solicită aceasta în scopul evitării blocării unor sume importante cu destinația “garanție de bună execuție” pe baza experienței care a dovedit că aceste sume nu sunt accesate mai târziu de perioadele propuse mai sus.
Garanția și sumele reținute să nu depășească 5%
FPSC solicită ca valoarea cumulată a garanției de bună execuție și sumele reținute să nu depășească 5%.
Compensarea datoriilor: constructorii nu mai pot plăti în avans pentru sumele neîncasate
Obligațiile de plată ale statului către operatorii economici pentru lucrările executate să fie compensate cu obligațiile de plată ale constructorilor către stat. În noile condiții, constructorii nu mai pot plăti în avans contribuțiile pentru sumele neîncasate.
Deblocarea garanțiilor pentru bună execuție
Lucrările puse în funcțiune să fie recepționate parțial sau la terminarea lucrărilor, după caz, pentru deblocarea garanțiilor de bună execuție.
FPSC cere să se impună un termen de maxim 5 zile de eliberare, de către Beneficiarii publici, a documentului de deblocare a sumelor blocate în Trezorerii (5 zile de la recepțiile parțiale/la terminarea lucrărilor).
Facturile emise pentru lucrările executate să poată constitui garanții
Crearea unui mecanism prin care facturile emise pentru lucrările executate în contractele publice să poată fi folosite de către operatorii economici în scopul garantării creditelor bancare viitoare și a altor proiecte.
Susținere financiară din partea statului pentru finalizarea la termen a proiectelor PNRR
Crearea unui fond de garantare al statului, accesibil companiilor implicate în implementarea proiectelor publice ce trebuie finalizate până la 31 decembrie 2026.
Concret, constructorii să aibă acces la credite bancare pentru susținerea lucrărilor și să folosească Fondul de garantare al statului pentru acoperirea garanțiilor cerute de instituțiile bancare.
Finanțarea trebuie reglementată cu o dobânda maximă de 2% anual, astfel încât antreprenorii să o poată susține din venituri proprii, fără a compromite sustenabilitatea proiectului. Restul dobânzii solicitată de bănci să fie suportată de stat.
Impozitul de 1% pe cifra de afaceri pune presiune mai ales pe constructorii români
Să fie anulat impozitul de 1% pe cifra de afaceri pentru companiile cu cifra de afaceri mai mare de 50 milioane euro sau să fie stabilite criterii de aplicare.
În forma actuală, obligația este injustă, pune presiune mai mare mai ales pe firmele cu capital românesc care oricum vor trebui să suporte majorările de impozite, creșterile de prețuri, problemele cu forța de muncă etc.
Obligații de plată aferente salariilor similare cu cele din economia națională
Armonizarea obligațiilor de plată aferente salariilor din construcții cu cele din economia națională. Exceptarea de la plata impozitului pentru 832 lei/salariu reprezentând diferența dintre salariul minim din construcții și salariul minim național la care se adaugă 300 lei exceptați deja în toată economia, mai puțin în construcții, adică 532+300=832lei.
FPSC consideră că măsurile propuse pot să contribuie la o susținere a sectorului cu eforturi minimale din partea statului în această perioadă dificilă.
Totodată, își exprimă îngrijorarea că odată cu aplicarea recentelor măsuri fiscale există riscul reducerii drastice a activității din construcții, cu efecte directe asupra întregii economii.
”Probabilitatea unei recesiuni economice va deveni o certitudine dacă sectorul nu va fi tratat cu atenție”, subliniază reprezentanții FPSC.
În acest sens subliniem că în primul trimestru, conform datelor INS, construcțiile au fost singurele care au salvat creșterea economică: creșterea PIB de 0,3% s-a obținut prin creșterea de 9,9% înregistrată în sectorul construcțiilor.
Perspectiva este cu atât mai îngrijorătoare, cu cât în anul 2024 amânarea plăților la programele finanțate, dar și eliminarea facilităților de care au beneficiat lucrătorii din acest sector, au făcut că valoarea adăugată brută din construcții să se reducă cu 2,6% (sursă INS).
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 5/iulie – august 2025
