Noi prevederi privind stocarea energiei electrice au fost incluse într-un proiect de Ordonanță de Urgență.
Una dintre cele mai importante propuneri din acest proiect este eliminarea dublei taxări a energiei stocate.
În prezent, energia stocată este supusă taxării atât la preluarea din SEN, cât și la reintroducerea ei în sistem, ceea ce descurajează dezvoltarea capacităților de stocare. Prin proiecul OUG se elimină aceste taxe duble, scutind operatorii de stocare de la plata contribuției pentru cogenerarea de înaltă eficiență și a altor tarife de transport și distribuție aplicate în mod repetat.
De asemenea, energia electrică cu care se alimentează instalațiile de stocare va fi exceptată de la obligațiile de achiziție de certificate verzi și a contribuției de cogenerare, ca o consecință a faptului că această energie electrică nu reprezintă un consum final.
Prin proiect se mai introduc reglementări clare pentru operatorii instalațiilor de stocare, precum scutirea de la plata tarifelor pentru serviciul de transport, serviciile de sistem și contribuția pentru cogenerare pentru energia preluată pentru stocare.
La inițiativa Ministerului Energiei, terenurile aparținând lacurilor de acumulare permanente a căror execuţie a fost finanţată din fonduri alocate de la bugetul de stat și care au potențialul de utilizare a energiei apelor vor putea trece în administrarea acestuia în scopul concesionării sau subconcesionarii pentru dezvoltarea capacităților de stocare de energie, prin intermediul centralelor hidroelectrice cu acumulare prin pompaj.
Lucrările aferente producerii de energie electrică, fie că este vorba de construire, modernizare, reabilitare sau întreținere, vor putea fi declarate ca lucrări de interes public național.
Aceste lucrări includ:
* Proiectele de construire a unor noi capacități de producere a energiei electrice;
* Lucrările de dezvoltare, modernizare sau retehnologizare a infrastructurii energetice existente;
* Intervențiile necesare în caz de avarie, revizie sau reparație, toate acestea având un rol crucial în menținerea stabilității și securității Sistemului Electroenergetic Național (SEN).
Dacă aceste proiecte de importanță națională nu sunt declarate lucrări de interes public național și nu primesc un cadru legal clar și imediat aplicabil, când România deja se confruntă cu deficit major, iar importurile zilnice ajung la valori de circa 2500 MW (o treime din consum), stabilitatea SEN riscă să fie afectată și ar genera creșteri de prețuri, costuri suplimentare pentru consumatori și riscuri majore pentru securitatea economică.
Proiectele de importanță națională necesită acces urgent la terenuri, inclusiv scoaterea acestora din circuitul agricol sau forestier, în condițiile legii.
În concordanță cu Planul Național Integrat Energie Schimbări Climatice revizuit, aflat în proces de preluare a observațiilor și propunerilor Comisiei Europene, România își asumă dezvoltarea a 800 MW în centrale hidroelectrice cu acumulare prin pompaj până în anul 2030, precum și instalarea a cel puțin 2.000 MW în baterii până în anul 2035, după cum urmează:
– 1.200 MW în perioada 2025-2030 (200 MW/an);
– 800 MW în perioada 2031-2035 (160 MW/an).
Astfel, în baza schemei de ajutor de stat având ca obiectiv sprijinirea investițiilor în dezvoltarea capacităților de stocare a energiei electrice (baterii) a fost relansat un apel de proiecte (cu data de închidere a depunerii de proiecte – 21 aprilie 2024) dedicat societăților, cu o alocare totală aprobată de 103,48 milioane euro, respectiv 79,6 milioane euro cu aplicarea procentului de supracontractare de 30%, putându-se constata că prin PNRR s-au alocat scheme dedicate.
În aceste condiții, în contextul facilităților acordate persoanelor fizice de a deveni prosumatori și persoanelor juridice pentru încurajarea dezvoltării investițiilor în SRE, prin scheme de ajutor de stat, programe dedicate, sau mecanismul Contracte pentru Diferență (CfD), devin necesare schimbările privind soluțiile de stocare.
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 8/noiembrie-decembrie 2024
