Oferte locuri de munca top

Statul a cheltuit cu aproape 14 mld euro mai mult decat a produs, in semestrul I

Deficitul bugetului de stat a continuat să se adâncească în prima jumătate a acestui an, ajungând la de 69,80 mld lei, respectiv 3,68% din PIB, comparativ cu 63,67 mld lei, respectiv 3,62% din PIB aferent primului semestru de anul trecut.

Veniturile totale au avut o creștere de 0,74 puncte procentuale ca pondere în PIB, până la 310,52 mld lei, creșterea fiind de 12,7% (an/an).

Cheltuielile totale s-au menținut ridicate, fiind de 380,32 mld lei. Creșterea lor a fost de 12,1% comparativ cu semestrul I al anului trecut, iar ca pondere în PIB avansul lor a fost de 0,8 puncte procentuale.

Cheltuielile pentru investiții au fost de 50,44 mld lei, mai mari cu 9,03% față de aceeași perioadă a anului precedent, în timp ce cheltuielile cu asistența socială au fost de 126,57 mld lei, în creștere cu 15,3%.

Veniturile: Grosul provine din contribuțiile de asigurări

Peste o treime din veniturile totale ale bugetului de stat provin din contribuțiile de asigurări. Acestea sunt urmate de veniturile din TVA (peste 19%), apoi de cele din impozitul pe salarii și venit (9,8%). Din impozitul pe profit statul colectează 5,6% din veniturile sale totale.

Contribuțiile de asigurări au înregistrat 103,46 mld lei, consemnând o creștere de 11,6% (an/an), ușor sub cea a fondului de salarii din economie.

Încasările nete din TVA au însumat 59,27 mld lei, marcând o creștere de 3,8% (an/an).

Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 30,34 mld lei, înregistrând o creștere de 21,8% (an/an), determinată de avansul semnificativ al încasărilor din impozitul pe dividende (+84,8%), pe seama dividendelor distribuite în anul 2024, cu reținerea cotei de impozit de 8%. Totodată, o dinamică pozitivă a fost consemnată și în cazul încasărilor din impozitul pe salarii (22,0%) – peste dinamica fondului de salarii din economie (11,8%), evoluția acestei categorii de venituri fiind influențată de eliminarea facilităților fiscale acordate salariaților din sectorul construcții, agricol, industria alimentară și a activităților de creare de programe pentru calculator.

Veniturile nefiscale au însumat 28,68 mld lei, în creștere cu 7,7%, în condițiile în care încasările aferente lunii martie includ 1,6 mld lei reprezentând venituri din ajutoare de stat recuperate de la Societatea Carpatica Feroviar România – S.A.

Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 25,07 mld lei, în creștere cu 30,9% (an/an).

Veniturile din accize au însumat 21,96 mld lei, consemnând o creștere de 11,9% (an/an), în condițiile unor evoluții pozitive ale încasărilor din accizele pentru produsele energetice (+13,6%) și accizele pentru produsele din tutun  (11,6%). Evoluția lunară a încasărilor din accize prezintă în general o volatilitate mai ridicată, determinată de politica operatorilor economici de antrepozitare fiscală a produselor accizabile.

Încasările din impozitul pe profit au însumat 17,23 mld lei, consemnând o creștere de 10,9% (an/an), susținută de avansul veniturilor din impozitul pe profit de la agenții economici.

Cheltuieli: Peste treime din cheltuieli sunt pentru asistența socială

Cheltuielile cu asistența socială au fost de 126,57 mld lei, ceea ce reprezintă mai mult de o treime din totalul cheltuielilor statului. Creșterea față de semestul I al anului trecut este de 15,3%.

Evoluția acestor cheltuieli a fost influențată, în principal, de implementarea măsurilor de recalculare a pensiilor din sistemul public cu începere de la 1 septembrie 2024. Influențate au fost și de la plățile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale, respectiv pe cele 6 luni ale anului 2025, au fost în sumă de 1,71 mld lei.

Cheltuielile de personal au însumat 85,46 mld lei, în creștere cu 10,1% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 4,5% din PIB, cu 0,1 puncte procentuale mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent.

Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în valoare de 50,44 mld lei, cu 9,03% mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent, când au fost în valoare de 46,27 mld.

Cheltuielile cu bunuri și servicii  au fost 45,51 mld lei, în creștere cu 1,0% comparativ  cu aceeași perioadă a anului precedent. O creștere se reflectă la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate de 2,6% pentru decontarea medicamentelor cu și fără contribuție personală și a medicamentelor utilizate în programele naționale de sănătate.

Cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvențiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 29,91 mld lei,  în creștere cu 22,19% față de aceeași perioadă a anului 2024.

Cheltuielile cu dobânzile au fost de 25,23 mld lei, cu 7,62 mld lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent.

Alte cheltuieli  au fost de 9,01 mld lei, reprezentând în principal, burse pentru elevi și studenți, susținerea cultelor, alte despăgubiri civile și sumele aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților.

Cheltuielile cu subvențiile au fost de 6,59 mld lei, în principal, această sumă reprezintă subvenții pentru transportul de călători și sprijinirea producătorilor agricoli, precum și pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică și gaze naturale al consumatorilor noncasnici (581,21 mil lei).

 

 

 

Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 5/iulie – august 2025

Revista Arena Constructiilor iulie-august 2025


Etichete:
Sus