Cu toate că este de așteptat ca sectorul construcțiile să înregistreze un declin în România în anii 2025 și 2026, totuși scăderea inflației, a dobânzilor și stabilitatea pieței muncii pot stimula cererea în sectorul privat rezidențial și nerezidențial, conform previziunilor din raportul de vară privind construcțiile al EECFA.
„Perspectivele macroeconomice ale României rămân pozitive, dar mai rezervate, întrucât instabilitatea politică și incertitudinea fiscală au limitat oportunitățile de creștere”, afirmă Dr. Sebastian Sipos-Gug, cercetător EECFA România la Ebuild.
În același timp, el subliniază că România are cel mai mare deficit bugetar din UE, ceea ce va reduce capacitatea de investiții publice.
Toate acestea vor îngreuna finanțarea lucrărilor publice și ar putea afecta negativ sectorul construcțiilor inginerești. Aspectul este cu atât mai îngrijorător cu cât această ramură a compensat scăderea altor segmente în 2024, iar, în consecință, perspectivele pentru construcții în ansamblu rămân negative în 2025 și 2026, în termeni reali.
Totuși, situația nu este complet pesimistă. Odată cu scăderea inflației și a ratelor dobânzilor, iar indicatorii de ocupare a forței de muncă rămânând favorabili, consumul privat ar putea stimula cererea pentru construcții rezidențiale și nerezidențiale.
Previziuni pentru restul piețelor de construcții din Europa de Est până în 2027
Producția totală din sectorul construcțiilor în Bulgaria este estimată să crească cu o medie de 3% în perioada 2025–2027, cu o creștere mai accentuată la mijlocul perioadei, când absorbția fondurilor din programele operaționale și implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență vor câștiga avânt, potrivit lui Yasen Georgiev de la Economic Policy Institute (EPI), institutul de cercetare EECFA din Bulgaria.
Construcțiile rezidențiale sunt prognozate să aibă cea mai slabă performanță, în timp ce construcțiile nerezidențiale și, în special, ingineria civilă vor înregistra creșteri mai solide.
În acest context, economia Bulgariei este așteptată să înregistreze o creștere mai lentă decât se anticipa în 2025 și 2026.
Totodată, țara va beneficia de efectele aderării complete la Spațiul Schengen de la începutul anului 2025 și de adoptarea euro planificată pentru 1 ianuarie 2026.
Piața construcțiilor din Croația rămâne dinamică datorită unei combinații între creșterea de recuperare specifică economiilor în tranziție și afluxul masiv de fonduri UE, consideră Michael Glazer (SEE Regional Advisors) și Tatjana Halapija (Nada Projekt), reprezentanții EECFA din Croația.
Ambele tendințe încep însă să se diminueze, ceea ce va afecta toate segmentele construcțiilor, unele mai rapid și mai puternic decât altele.
În sectorul construcțiilor de clădiri, mai multe subsectoare au ajuns deja la finalul ciclului de recuperare.
Altele, mai ales cele finanțate puternic din fonduri UE, continuă să performeze bine. Ingineria civilă beneficiază în continuare semnificativ de fondurile europene, iar infrastructura deficitară a Croației de după independență justifică încă multe proiecte de recuperare.
„În 2025, sectorul construcțiilor din Serbia va înregistra noi progrese în construcția de clădiri, în timp ce ingineria civilă va intra într-o perioadă de consolidare după expansiunea puternică din 2023 și 2024” – susține Dejan Krajinović, cercetătorul EECFA din Serbia la Beobuild.
Construcțiile de clădiri sunt susținute atât de investiții publice, cât și private, impulsionate de organizarea Expoziției Mondiale 2027 la Belgrad.
Construcțiile nerezidențiale sunt principalele beneficiare ale acestui eveniment, în special în segmentele comercial, birouri și hoteluri, iar construcțiile rezidențiale își mențin volumele istorice ridicate.
Se înregistrează unele întârzieri în ingineria civilă, însă performanța generală rămâne solidă, cu o listă lungă de proiecte planificate în toate subsectoarele majore.
Cererea internă este încă relativ robustă, dar creșterea economică și nivelul investițiilor sunt temperate anul acesta de incertitudinile de pe piețele globale, în special slăbiciunea economiei UE, problemele din comerțul internațional și războaiele în curs din Ucraina și Orientul Mijlociu.
„Se estimează că producția totală din construcții în Slovenia va scădea de la nivelul record de 5,5 miliarde euro atins în 2023. În 2024 și 2025, sectorul ar putea înregistra o contracție, dar ar putea rămâne peste pragul de 5 miliarde euro anual”, potrivit Dr. Aleš Pustovrh de la Bogatin, membru EECFA în Slovenia.
Acesta prevede revenirea creșterii în 2026 și 2027, susținută în principal de relansarea construcțiilor rezidențiale datorită scăderii ratelor la creditele ipotecare.
În schimb, ingineria civilă este prognozată să se contracte semnificativ în 2024 și 2025, din cauza finalizării unor proiecte mari, cum ar fi noua cale ferată care leagă Portul Koper.
Atât construcțiile nerezidențiale, cât și cele inginerești depind în mare măsură de finanțările publice, disponibile pe scară largă în perioada post-COVID, dar care vor fi mult mai limitate în 2025–2027.
În special dacă activitatea economică generală continuă să încetinească.
Această decelerare și creșterea numărului de muncitori străini au redus creșterea costurilor în construcții, dar persistă alte provocări: birocratizarea suplimentară (schimbări în procesul de autorizare, majorări de taxe, discuții privind reglementarea închirierilor pe termen scurt etc.) și numeroase riscuri externe din mediul economic și politic global.
„Pe orizontul de prognoză, sectorul construcțiilor din Rusia va fi sub presiunea mai multor factori macroeconomici, principalul fiind nivelul ridicat al ratei cheie, ceea ce va afecta negativ ritmul și volumul proiectelor de construcții” – potrivit lui Andrey Vakulenko de la MACON, institutul de cercetare EECFA din Rusia.
Politica monetară restrictivă și scăderea accesibilității creditelor ipotecare vor încetini construcțiile rezidențiale.
În paralel, costurile ridicate ale finanțării proiectelor, răcirea generală a economiei, precum și scăderea consumului și a activității economice vor reduce investițiile în construcțiile nerezidențiale.
Totuși, aceste tendințe ar putea fi parțial compensate de nivelurile ridicate de finanțare guvernamentală pentru proiectele prioritare de infrastructură și energie, ceea ce ar putea susține ingineria civilă și asigura o creștere apropiată de zero pentru piața totală a construcțiilor în 2025–2027.
În Turcia s-a încercat controlul inflației ridicate prin creșterea ratei de bază, gestionarea cursului valutar prin instrumente de piață ale Băncii Centrale și menținerea creșterii salariale la nivel zero sau negativ, afirmă prof. Ali Türel, cercetătorul EECFA din Turcia. Aceste măsuri au creat dificultăți de finanțare pentru industrii și întreprinderi, au redus cererea pentru bunuri de consum de bază și au generat probleme de accesibilitate pentru creditele ipotecare. Scăderile puternice ale noilor construcții și finalizări în T1 2025 pot fi legate de aceste măsuri.
Totuși, ținta de inflație a Băncii Centrale pentru 2025 rămâne ridicată, la 24%. Creșterea reală pozitivă a prețurilor locuințelor față de costurile construcției încurajează dezvoltarea rezidențială, în timp ce scăderea reală a acestora față de inflație ar putea explica creșterea vânzărilor de locuințe prin finanțare din surse proprii, întrucât creditele ipotecare nu mai sunt accesibile pentru majoritatea gospodăriilor.
Reconstrucția celor 870.000 de unități locative afectate de cutremur necesită aproximativ 100 miliarde euro și aceste cheltuieli au fost principalul factor al deficitelor bugetare mari din ultimii ani.
În Ucraina, „în ciuda războiului în desfășurare și a instabilității economice, industria construcțiilor arată semne de revenire și creștere, susținută de programe de finanțare pentru construirea de noi facilități și pentru reconstrucția și reabilitarea infrastructurii în regiunile de est și sud”, potrivit prof. Sergii Zapototskyi de la Uvecon, institutul EECFA din Ucraina.
Banca Mondială estimează că reconstrucția va necesita 486 miliarde dolari. Sectorul se confruntă cu obstacole birocratice în legislația privind urbanismul, lipsa de forță de muncă cauzată de mobilizare, lipsa și costurile ridicate ale materialelor de construcții, precum și dificultăți logistice.
În schimb, cererea de locuințe și nevoia de refacere a infrastructurii deteriorate susțin activitatea din construcții. Evoluția pe termen scurt a industriei depinde de nivelul de securitate, eficiența programelor de reconstrucție și volumul investițiilor internaționale.
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 4/iunie 2025
