Daniel Dăianu, membru al Consiliului de administraţie al BNR
Tendințele amestecate în economia europeană nu pot ascunde incertitudinile și anxietățile în creștere, este de părere Daniel Dăianu, membru al Consiliului de administraţie al BNR.
Pe de o parte, inflația a fost în scădere, constantă fiind în zona euro în jur de 2% măsurată prin indicele prețurilor de consum (IPC). Și inflația de bază (core) a fost în diminuare.
Este drept că noul cadru de guvernanță fiscală în UE flexibilizează procese/traiectorii de corecție a deficitelor bugetare, dar provocarea rămâne imensă, consideră Daniel Dăianu.
Pe de altă parte, prețul relativ la energie mult crescut (ce a generat o criză a costului vieții), mediul internațional tot mai complicat, efecte ale războiului din Ucraina, mențin revenirea economică în UE fragilă, chiar dacă în unele state membre există creștere economică aparent aproape de potențial.
Situația economică și socială generează ascensiunea unor grupări politice radicale, fragilitatea unor guverne, arată domnul Dăianu. De notat aici sunt Franta și Germania, care au reprezentat dintotdeauna locomotiva economică și politică a UE.
Deficitul bugetar excesiv creează probleme macroeconomice în România și Europa
Dezechilibrul macroeconomic este o mare problemă a României, explică academicianul Daniel Dăianu.
Deficitul bugetar este posibil să depășească în acest an 8% din PIB (ultima rectificare bugetară plasează deficitul cash la 7,9% din PIB, mult peste cifra inițială din proiectul de buget, de 5% din PIB).
În pofida progreselor economice din ultimele două decenii, problemele mari persistă: dezechilibrul bugetar foarte mare, la care se adaugă cel din balanța contului curent.
În 2024, deficitul de cont curent este probabil să treacă dincolo de 8% din PIB, depășind pe cel bugetar. Avem aici o situație aparent stranie, fiindcă adâncirea deficitului de cont curent are loc în condițiile unei încetiniri a economiei – creșterea reală a PIB în acest an fiind probabil în jur de 1,5%. Mare parte din creșterea cererii interne (stimulată de creșteri de pensii și venituri/salarii) a fost acoperită de importuri. Discrepanțe mari rămân între mediul urban și cel rural.
Domnul Dăianu subliniază că în UE, opt state (între care și România) sunt actualmente sub incidența procedurii de deficit excesiv.
În Franța, deficitul bugetar va depăși probabil 6% din PIB în acest an și țara a intrat sub incidența procedurii de deficit excesiv.
Notabil este că cele mai multe planuri pe termen mediu de sustenabilitate fiscală (inclusiv cel al României) au fost validate de Comisia Europeană. Considerente de securitate, de creare a unei capacități „comune” de apărare impun o rearanjare de priorități în bugetul UE și în bugete publice naționale, oricum foarte tensionate având în vedere resursele existente în raport cu nevoi vechi și noi.
Previziunile cu privire la administrația Trump sunt că UE va avea concurență mai mare din SUA și China
Daniel Dăianu enumeră printre măsurile posibile ale lui administrației „Trump 2.0”: anunțarea unor restricții comerciale (tarife) care s-ar aplica și europenilor, ieșirea posibilă din acordurile privind combaterea efectelor schimbărilor climatice, dereglementări în sistemul financiar.
Toate acestea în condițiile în care Uniunea Europeană are un deficit major de competitivitate față de SUA și China, după cum reliefează și raportul Draghi.
UE este amenințată să fie strivită între SUA și China în privința noilor tehnologii, a folosirii inteligenței artificiale și digitalizării.
Raportul Draghi: inovație insuficientă, handicap competitiv indus de costuri foarte ridicate ale energiei, capacitate comună de apărare slabă
Sunt evidente slăbiciuni ale Uniunii ca: inovație insuficientă, un handicap competitiv indus de costuri mult ridicate ale energiei, o capacitate comună de apărare slabă, mai spune domnul Dăianu.
Recomandările raportului Draghi sunt: reducerea fragmentării, realizarea uniunii piețelor de capital și a uniunii bancare, îmbunătățirea funcționării pieței energiei (unde prețurile extrem de volatile afectează atât consumatorii, cât și producătorii), regândirea politicii de concurență, susținerea unei industrii de apărare a UE, simplificarea procesului decizional, creșterea masivă a investițiilor, revizuirea abordării de reglementare a UE care împiedică inovația.
Daniel Dăianu atrage atenția asupra pericolelor Inteligenței Artificiale în inovare: „IA poate fi atât o binecuvântare cât și un pericol, iar «sistemul bancar umbră» și activele crypto sunt insuficient reglementate”.
„UE trebuie să încerce să salveze cât se poate din multilateralism, în ciuda tendinței de formare a blocurilor comerciale și a proliferării restricțiilor legate de securitate. UE trebuie să evite un război comercial cu SUA”, a conchis domnul Dăianu.