Șerban Dima este Senior Partner în cadrul echipei Allied Engineers, una dintre cele mai importante companii de proiectare generală din Romania, și profesor universitar la Departamentul de Construcții Metalice, Management și Grafică Inginerească din cadrul UTCB. Are o carieră impresionantă și un rol activ în felul în care arată astăzi activitatea de proiectare din România, contribuind la elaborarea și modernizarea normelor și standardelor de proiectare în vigoare, cu peste 45 de ani dedicați activității didactice și formării de generații noi de profesioniști.
În acest interviu, a vorbit despre cele mai provocatoare proiecte din cadrul Allied Engineers, cum ar fi adaptarea construcţiilor industriale la cerințele impuse de retehnologizarea proceselor de producție desfăşurate la interior, consolidarea clădirilor monumente istorice sau ce erori ar putea apărea în procesul de lucru – de la proiectare până la execuție – și ce recomandă unui viitor inginer care-și dorește să facă performanță în acest domeniu.
- Activați în această industrie de peste 45 de ani. Ce v-a atras către domeniul proiectării?
Ca elev nu mi-am format o părere clară despre meseria pe care mi-ar plăcea să o practic, având în familie (părinţi, bunici) exemple diferite de profesii demne de urmat: profesor, avocat, doctor, inginer. În cele din urmă, am ales sub influența activității tatălui meu, care era inginer proiectant constructor, și nu am regretat această alegere.
Odată cu absolvirea facultății am avut și toate informațiile cu privire la oportunitățile pe care meseria de inginer constructor mi le oferea în execuție, proiectare, cercetare și învățămant, fiecare cu specificul ei.
În execuție vezi construcția la care lucrezi crescând sub ochii tăi. În proiectare, construcția pe care ți-o imaginezi o vezi căpătând formă pe hârtie. În cercetare poți crea (în laborator) noi materiale de construcții sau poți aprofunda și adapta teoriile existente sau dezvolta teorii noi care, împreună, să conducă la o cunoaștere mai bună a comportării construcțiilor supuse la diferite tipuri de solicitări.
În sfârșit, în învățământ, ai privilegiul de a-i forma pe cei tineri și de a-i îndruma în direcția care li se potrivește cel mai bine.
Dintre toate, eu am ales să profesez în învățământ, fără să mă despart nicio clipă de activitățile de proiectare și de cercetare. Am convingerea că învățământul trebuie să fie strans legat de practică. Nu poți fi un profesionist în adevăratul sens al cuvântului dacă nu poți transmite studenților, ca profesor, cum funcționează teoria în practică și care sunt cele mai actuale informații legate de meseria pe care o vor urma.
- Care sunt tipurile de proiecte care ridică cele mai mari provocări în proiectare, din punctul dvs. de vedere? Ne puteți spune care a fost unul dintre cele mai complexe proiecte în care ați fost implicat în cadrul Allied Engineers?
Pentru un inginer proiectant, oricare proiect, indiferent de nivelul de complexitate, trebuie să fie o provocare care să-l stimuleze să găsească, dintre toate soluțiile posibile, pe cea optimă care, în condițiile de siguranță în exploatare a construcției, să conducă la costuri minime de realizare.
Dacă luăm în considerare complexitatea și dificultatea lucrărilor, aș menționa din portofoliul Allied Engineers ca deosebite, proiectele elaborate pentru construcțiile foarte înalte (Globalworth Tower/Bucharest One – 120m înălțime), construcțiile cu deschidere mare (Sala Polivalentă Iași – diametrul cupolei 135m) sau proiectele elaborate pentru adaptarea structurilor existente la noile cerințe impuse de retehnologizarea proceselor tehnologice (retehnologizări în diferite zone de producție ale Combinatului Siderurgic Liberty Galați).
- Puteți să ne dați un exemplu de soluție de proiectare deosebită pe care ați aplicat-o recent într-un proiect Allied Engineers? Povestiți-ne pe scurt care a fost provocarea și cum a fost ea tratată, respectiv la ce rezultat s-a ajuns.
Una dintre cele mai mari provocări inginerești în proiectare decurge din necesitatea modernizării și retehnologizării activității de producție ce se desfășoară în spațiu interior, în special în cazul halelor industriale, când intervenția asupra structurii trebuie facută fără ca producția să fie oprită.
Nu se poate spune că proiectarea construcțiilor industriale noi este mai puțin interesantă și cu un grad mai mic de dificultate, dar este o adevarată provocare să gândești ansamblul de soluții ingenioase care trebuie aplicat în proiectele de modernizare și reconformare a construcțiilor industriale, în special în industria siderurgică (hale de furnale sau de turnare continuă).
În timp ce o lucrare începută de la zero îți lasă libertatea de a alege soluția tehnică, o lucrare pe o structură existentă te provoacă să găsești soluții care să se plieze pe elementele existente, practic să îmbini armonios vechiul cu noul, pentru a asigura rezistența și stabilitatea ansamblului și elementelor sale componente, în noile condiții de funcționare.
Aș menționa doar două astfel de proiecte cu dificultate sporită și soluții tehnice de proiectare remarcabile:
- Proiectul pentru retehnologizarea rinelor de zgură și de fontă ale Furnalului nr. 5 de la Combinatul Siderurgic Liberty Galați, concomitent cu proiectul de consolidare a platformei tehnologice pe care acestea erau amplasate;
- Reproiectarea căilor de rulare ale podurilor rulante din deschiderea H – I a halei de turnare de la același Combinat Siderurgic.
- Din categoria proiecte complexe din portofoliul Allied Engineers face parte și reconversia functionala a cladirilor incadrate ca monumente istoric?
Reconversia functională a clădirilor încadrate în categoria de monumente istorice este o operațiune de mare complexitate care mărește cosiderabil gradul de dificultate al proiectului de intervenție.
Dificultatea activității de proiectare constă în faptul că valoarea acestor clădiri este generată tocmai de vechimea lor și, pentru păstrarea spiritului istoric ale acestora, trebuie conservate atât aspectul arhitectonic al clădirilor, cât și materialele din care sunt construite.
Reconversia funcțională presupune, în majoritatea cazurilor, mai întai consolidarea clădirii degradate de trecerea timpului, operațiune ce se face la interiorul clădirii, fără intervenții la fațadă, și apoi implementarea, la interior numai, a adaptărilor cerute de reconversia funcțională.
Un exemplu de proiect finalizat pentru Global Vision este Brătianu Business Center, clădire istorică din Bucureștiul interbelic, complet renovată și regândită ca spații de birouri.
Una din provocările acestui proiect a fost, pe langă păstrarea nealterată a elementelor de patrimoniu, îmbunătățirea comportării seismice a clădirii prin înlocuirea structurii de rezistență grele, din beton, a mansardei, cu una ușoară, metalică.
În prezent avem în lucru alte două proiecte de reconversie funcțională: proiectul ONE Gallery, dezvoltat de One United Properties, care va transforma fosta Hală Ford din București (construită în anul 1935, monument istoric) într-o clădire cu spații multifuncționale, și proiectul Corinthia Hotel dezvoltat de NIRO Investment, care va readuce clădirea Grand Hotel du Boulevard din București (construită în anul 1873) la funcțiunea inițială de hotel.
- Proiectarea este un domeniu care presupune un grad foarte mare de responsabilitate. Unde credeți că se face rabat de la calitate, de obicei? Cu alte cuvinte, unde și de ce apar erori în activitatea de proiectare?
Pentru noi nu există noțiunea de „rabat de la calitate”. Activitatea de proiectare presupune un nivel înalt de profesionalism, dedicare și conștientizare a dimensiunii consecințelor în cazul unor erori.
Greșelile sunt rezultatul lipsei de profesionalism și al unei verificări necorespunzătoare și se pot manifesta numai acolo unde apar (separat sau, mai rău, împreună) nerespectarea normelor, neatenția sau graba, pentru aceasta din urmă timpul scurt avut la dispoziție nefiind acceptat ca justificare.
Teoretic vorbind, etapele sensibile unde pot apărea erori în proiectare sunt la stabilirea ipotezelor de lucru, la realizarea modelului de calcul care, accidental, se poate depărta de modelul fizic, sau în cazul schimbării temei de proiectare după ce s-a încheiat etapa de proiectare sau chiar în timpul execuției construcției.
La Allied Engineers erorile de proiectare sunt prevenite prin profesionalismul inginerilor noștri și prin sistemul de lucru care asigură o verificare tehnică a proiectului „în cascadă”, mai întai de inginerul proiectant însuși, apoi de verificatorul intern de proiect și șeful de proiect și, în cele din urmă, de verificatorul atestat. Aplicăm o combinație dinamică de metode și instrumente, inclusiv modelarea în sistem BIM 3D, utilizate în coordonarea, gestionarea, arhivarea, comunicarea și furnizarea documentației tehnice, care permit identificarea și corectarea din timp a situațiilor ce pot conduce la erori.
- Cât de problematică este cunoașterea insuficientă sau nerespectarea normelor și standardelor în vigoare? Cât de importantă este pregătirea tehnică solidă, pentru a veni cu soluții cu adevărat potrivite?
Aplicarea prevederilor de proiectare din norme poate fi considerată ca fiind o plasă de siguranță pentru construcția respectivă. Aceste prevederi constituie un minim obligatoriu de măsuri tehnice care asigură calitățile necesare unei construcții pentru a putea fi folosită în condiții de siguranță. Inginerul proiectant trebuie să aibă o pregătire tehnică solidă, atât teoretică, cât și practică. Numai așa va înțelege cerințele normelor de proiectare și le va putea aplica conștient și corect. Pregătirea profesională continuă a inginerului proiectant este garanția unor rezultate remarcabile.
- Care este în general sfatul pe care îl dați generațiilor care se pregătesc să intre în această industrie?
Tinerii care doresc să devină ingineri proiectanți trebuie, în primul rând, să fie siguri că au ales profesia care li se potrivește și că o vor exercita cu plăcere.
Viitorul proiectant trebuie să fie permanent animat de dorința de a fi mâine mai buni ca astăzi. Mai trebuie să ştie că are de studiat pe tot parcursul carierei şi că, pentru a fi cu adevărat foarte bun în ceea ce face, trebuie să îşi dezvolte abilităţi esenţiale acestei meserii: să aibă capacitatea de a învăţa rapid, să fie creativ, organizat, atent la detalii, să poată lucra în colectiv la fel de bine ca individual, având ca obiectiv permanent succesul proiectului la care lucrează.
Să aibă capacitatea de a accepta experiența altora și de a o împartăși pe a sa, fiecare proiect încheiat reprezentând o lecție de învățat.
De fapt nu am făcut altceva decât să vorbesc despre cum suntem noi, la Allied Engineers: suntem o echipă multidisciplinară de profesioniști recunoscută pentru capacitatea de a oferi cele mai bune soluții de proiectare pentru investițiile partenerilor noștri. Schimbul de experiență, învățarea continuă și perseverența fac parte din ADN-ul nostru.