Va fi modificat conținutul cadru al documentațiilor tehnico – economice aferente obiectivelor de investiții finanțate din fonduri publice, potrivit unui proiect de act normativ elaborat de Ministerul Dezvoltării.
Proiectul modifică substanţial:
* fundamentarea necesităţii şi oportunităţii iniţierii realizării obiectivelor de investiţii, prin introducerea notei conceptuale,
* fazele proiectării obiectivelor de investiţii,
* conţinutul documentaţiei tehnico-economice aferente obiectivelor de investiţii publice,
În vederea eliminării deficienţelor din etapa identificării obiectivelor de investiţii, premergătoare elaborării documentaţiei tehnico-economice, care afectează calitatea obiectivelor/proiectelor de investiţii şi generează dificultăţi majore în implementare, prin prezentul proiect de act normativ se impune introducerea unei Note conceptuale.
Nota conceptuală este documentul premergător fazelor de proiectare, întocmit în scopul iniţierii elaborării documentaţiilor tehnico-economice aferente obiectivelor de investiţii finanţate din fonduri publice.
Elaborarea ulterioară a studiului de prefezabilitate (după caz), a studiului de fezabilitate sau a documentaţiei de avizare a lucrărilor de intervenţii, va fi condiţionată de întocmirea şi însuşirea de către beneficiarul investiţiei a notei conceptuale. Astfel, elaborarea notei conceptuale va fi obligatorie în cazul iniţierii oricărui obiectiv de investiţii, fiind un document util, cu un conţinut-cadru relativ simplu – datele preliminare necesare implementării obiectivului de investiţii propus, justificarea necesităţii elaborării, după caz, a unui studiu de prefezabilitate (fără a justifica necesitatea și oportunitatea realizării obiectivului de investiţii în sine), conţinutul temei pentru contractarea primei faze de proiectare şi estimarea suportabilităţii investiţiei publice.
În cazul intervenţiilor la construcţii existente, nota conceptuală se va completa cu expertiza tehnică a construcţiei/ construcţiilor existente şi, după caz, cu auditul energetic al clădirii/clădirilor existente.
Nota conceptuala va avea o structura simplificată pentru a putea fi utilizată de către autoritățile contractante, astfel încât să conducă la mai multa rigoare în pregătirea proiectelor, pentru a se corela idea de proiect cu obiectivul strategic de dezvoltare, să se structureze procesul de pregătire a proiectului.
Nota de fundamentare nu reia elementele din Studiul de prefezabilitate şi nu reprezintă o povară administrativă suplimentară pentru beneficiarii investiţiei.
Informaţiile privind regimul juridic, economic, tehnic şi urbanistic al terenului şi/sau al construcţiei existente, particularităţile amplasamentului/amplasamentelor propuse pentru realizarea obiectivului de investiţii, precum şi intenţiile investiţionale şi solicitările funcţionale ale beneficiarului investiţiei sunt cuprinse în tema pentru contractarea primei faze de proiectare.
Fără studiu de fezabilitate
Prin prezentul proiect de act normativ, Ministerul Dezvoltării doreşte să elimine obligativitatea elaborării studiului de prefezabilitate pentru obiectivele de investiţii noi, ale căror documentaţii tehnico-economice intră în competenţa de aprobare a Guvernului – valori de peste 30 milioane lei. Această etapă suplimentară conduce la prelungirea calendarului de implementare a obiectivelor de investiţii.
Astfel, Studiul de prefezabilitate, prevăzut de prezentul proiect de act normativ, se recomandă a fi elaborat pentru obiectivele/proiectele majore de investiţii, cu excepţia cazurilor în care oportunitatea şi necesitatea realizării obiectivului de investiţii au fost fundamentate în cadrul unei strategii, unui master plan, ori în cadrul unor planuri similare aprobate, în vigoare. Rămânând la nivelul de recomandare prin dispoziţiile normative, necesitatea şi oportunitatea elaborării unui studiu de prefezabilitate se va analiza în cadrul notei conceptuale, de către beneficiarul investiţiei.
De asemenea, conținutul studiului de prefezabilitate se simplifică în vederea diminuării datelor privind amplasamentul şi terenul pe care urmează să se amplaseze obiectivul de investiție şi piesele desenate, având în vedere faptul că acestea nu sunt necesare în etapa de fundamentare a necesitații şi oportunității investiției, urmând sa fie detaliate în cadrul studiului de fezabilitate.
Cuprinsul studiului de prefezabilitate este reorientat, astfel, către analiza unor variante de proiect și a oportunității, elemente ce apar ca necesare în cazul obiectivelor/proiectelor majore de investiţii, raportat la complexitatea şi valoarea acestora.
Obiectivele/proiectele majore de investiţii sunt definite ca fiind acele obiective noi sau mixte de investiţii, al căror cost total eligibil depăşeşte pragurile prevăzute la art. 100 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului –echivalentul a 75 milioane euro, în cazul investiţiilor pentru promovarea sistemelor de transport durabile şi eliminarea blocajelor din cadrul infrastructurilor reţelor majore, sau echivalentul a 50 milioane euro, în cazul investiţiilor promovate în alte domenii.
Operațiunile care depășesc anumite praguri trebuie să facă obiectul unor proceduri de aprobare specifice.
În concluzie, prin prezentul proiet de act normative, scopul studiului de prefezabilitate este de a permite o analiză preliminară a principalelor tipuri de alternative pentru un proiect de investiție, și de a realiza o analiză preliminară a oportunității și necesității proiectului de investiție, în special atunci când costul de realizare al unui studiu de fezabilitate ar fi foarte mare (în cazul proiectelor majore de investiţii).
Studiile de fezabilitate, aşa cum sunt prevăzute în HG nr. 28/2008, nu corespund nevoilor de dezvoltare cuprinse în cadrul documentelor de politici publice, şi nu sunt corelate cu cerinţele Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2015/207 al Comisiei din 20 ianuarie 2015 de stabilire a normelor detaliate de punere în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește conţinutul standard al aplicaţiilor pentru proiecte majore şi metodologia de realizare a analizei cost-beneficiu.
De asemenea, din conţinutul-cadru al studiului de fezabilitate lipsesc anumite analize importante (schimbări climatice, strategie de contractare, modalităţi de implementare şi operare), iar studierea variantelor şi scenariilor prezintă neclarităţi ce duc la dificultăţi în implementarea obiectivului de investiţii.
– Structura Studiului de fezabilitate este reorganizată prin prezentul proiect de act normativ, în conformitate cu cerințele europene, inclusiv prin introducerea analizelor necesare, şi va include subcapitole distincte de analiza a cel puțin 2 scenarii/opţiuni/alternative tehnico-economice posibile (fezabilitate tehnică – soluţia tehnică, sustenabilitate – analiza de consum şi necesarul de utilităţi precum şi soluţiile tehnice de asigurare a acestora, liste cu materiale, cantităţi de lucrări, utilaje şi forţă de muncă, care fundamentează valoarea totală cu detalierea pe structura devizului general, analiza financiară şi economică), un subcapitol privind implementarea proiectului (entitate responsabilă, strategie de contractare, strategie de implementare, strategie de exploatare, modalităţile de implementare şi operare).
Prin urmare, studiul de fezabilitate va reprezenta acea parte a documentaţiei tehnico-economice prin care proiectantul, având în vedere, fără a se limita la datele şi informaţiile cuprinse în nota conceptuală şi, după caz, în studiul de prefezabilitate, va analiza, fundamenta şi propune minim două scenarii/opţiuni/alternative tehnico-economice diferite din punct de vedere al soluţiilor tehnice şi va recomanda, justificat şi documentat, scenariul/opţiunea/ alternativa tehnico-economică optimă pentru realizarea obiectivului de investiţii.
– De asemenea, potrivit prevederilor actuale, analiza cost-beneficiu se realizează şi pentru proiecte foarte mici, fără a avea un impact real asupra strategiei de implementare a investiţiei. Această deficienţă este depăşită o dată cu adoptarea prezentului proiect de act normativ, prin propunerea unui conţinut-cadru simplificat al Studiului de fezabilitate în cazul obiectivelor/proiectelor mici de investiţii – obiective de investiţii ale căror valoare totală estimată nu depăşeşte 30 milioane de lei, pragul peste care documentaţiile tehnico-economice se aprobă prin hotărâre a Guvernului, potrivit prevederilor Legii nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare).
Acest conţinut-cadru simplificat, prevăzut în Anexa 3.1, va exclude obligativitatea identificării, analizării şi comparării a minim două scenarii/opţiuni/alternative tehnico-economice posibile pentru realizarea obiectivului nou/mixt de investiţii.
Astfel, în cazul obiectivelor mici de investiţii, proiectantul, în cadrul studiului de fezabilitate, analizează, fundamentează şi propune un/o singur(ă) scenariu/opţiune/alternativă tehnico-economic(ă) pentru realizarea obiectivului de investiţii.
Mai mult, în cazul proiectelor mici de investiţii, nu vor fi necesare: prezentarea impactului social şi cultural, estimările privind forţa de muncă ocupată prin realizarea investiţiei, analiza cererii de bunuri şi servicii, analiza economică, inclusiv calcularea indicatorilor de performanţă economică, analiza cost-eficacitate, indicarea capacităţii manageriale şi instituţionale obţinute prin implementarea investiţiei.
– O altă deficienţă actuală rezidă în faptul că proiectele de infrastructură finanţate din fonduri europene înregistrează întârzieri substanţiale din cauza avizelor de principiu, care ulterior nu sunt recunoscute de avizatori.
Conform prevederilor din cadrul Strategiei Naționale pentru achiziții publice “Autorizaţiile şi aprobările necesare prevăzute în fazele de fezabilitate și proiectare vor trebui să fie suficient de detaliate și să angajeze efectiv emitentul. Autorităţile nu vor mai putea emite aprobări „de principiu”; autorităţilor contractante nu le va mai fi permis să documenteze procedura de atribuire pe aprobări şi autorizaţii care au fost emise doar “de principiu”.
Astfel, în cadrul studiului de fezabilitate se introduce obligativitatea prezentării avizelor certe, care să angajeze responsabilitatea celor care le emit (cu excepția avizului de principiu pentru descărcare arheologica).
– Strategia Naționala pentru achiziții publice (cap IV) prevede următoarele “Potrivit Legii finanțelor publice nr. 500/2002, investițiile se aprobă de către Comitetul inter-ministerial pe baza unei liste detaliate de indicatori care rezultă din studiul de fezabilitate. Acești indicatori definiți în HG nr. 28/2008 sunt apoi utilizați în mod rigid în fazele de licitare și implementare, în special în cazul proiectelor de proiectare și execuție, când se cere ca proiectul să corespundă din toate punctele de vedere indicatorilor inițiali, ceea ce duce la o lipsă de flexibilitate în implementare și la dificultăți/blocaje în relația cu antreprenorii.”
Astfel, în prezentul proiect de act normativ modul de prezentare a indicatorilor este simplificat prin trei tipuri de indicatori:
* indicatori maximali, respectiv valoarea totală, cu şi fără TVA, din care construcţii-montaj (C+M), pentru realizarea obiectivului de investiţie, în conformitate cu devizul general;
* indicatori minimali, respectiv indicatori de performanţă/calitativi;
* alţi indicatori, adaptaţi în funcţie de specificul obiectivului de investiţii, respectiv indicatori fizici/cantitativi, indicatori de impact, de rezultat/operare (pentru aceşti indicatori, proiectantul va indica marjele de eroare admisibile, în funcţie de specificul obiectivului de investiţii).
În situaţia în care, după aprobarea indicatorilor tehnico-economici, vor apărea modificări care sunt de natură a determina schimbarea valorilor maximale şi/sau minimale ale indicatorilor tehnico-economici aprobaţi, sau depăşirea marjelor de eroare, este necesară refacerea corespunzătoare a documentaţiei tehnico-economice aprobate şi reluarea procedurii de aprobare a noilor indicatori.
Astfel, se propune renunţarea la rigiditatea indicatorilor specifici fiecărui obiectiv de investiţii, în vederea atingerii obiectivelor proiectelor (capacităţi şi performanţă) şi deblocării implementării acestora în cazurile în care apar modificări ale acestor indicatori.
– Potrivit cap. IV din Strategia Națională pentru achiziții publice, „Se propune aprobarea unui set limitat de indicatori bugetari şi economici verificând rentabilitatea financiară și fezabilitatea economică a proiectelor examinate, în loc să se aprobe indicatorii tehnici detaliaţi din studiul de fezabilitate (care nu pot fi menţinuţi ca referinţă în cazul contractelor de proiectare-execuție). În cazul contractelor de proiectare și execuție, studiile de fezabilitate nu vor fi impuse ca soluții obligatorii lăsând flexibilitate în conceperea unor proiecte cu accent pe obiectivele de performanță indicate în documentația de atribuire.”
Prezentul proiect de act normativ propune ca, în cazul obiectivelor de investiţii a căror funcţionare implică procese tehnologice specifice, componenta tehnologică a soluţiei tehnice să se stabilească în cadrul proiectului tehnic, răspunzând astfel cerinţelor Strategiei Naționale pentru achiziții publice în sensul necesităţii de a nu impune o anumită soluţie tehnică încă de la faza de proiectare SF, în cazul anumitor tipuri de investiţii.
În reglementarea actuală, nu sunt cuprinse în conținutul-cadru al devizului general cheltuielile pentru audit și publicitate. De asemenea, în practică, acest deviz este revizuit foarte des. Mai mult, rolul devizului nu este clar, având in vedere ca de multe ori este utilizat/interpretat în maniera greșita ca instrument de autorizare de cheltuieli bugetare pe categorii fixe de cheltuieli si nu ca instrument de fundamentare a valorii totale a investiției.
În cadrul prezentului proiect de act normativ, Devizul general este definit clar, ca instrument de stabilire a valorii totale estimative, exprimate în lei, a cheltuielilor necesare realizării unui obiectiv de investiţii în faza de proiectare “studiu de fezabilitate” sau „documentaţie de avizare a lucrărilor de intervenţii”.
De asemenea, devizul include cheltuielile cu consultanța și asistență tehnică, servicii de comunicare, de audit și alte servicii necesare pentru implementare, iar revizuirea sa va fi limitată la anumite momente (la data supunerii spre aprobare a studiului de fezabilitate/documentaţiei de avizare a lucrărilor de intervenţii, la data solicitării autorizaţiei de construire, după încheierea contractelor de achiziţie).
Mai mult, în vederea simplificării proceselor de actualizare a devizului în situaţia în care punerea în aplicare a unor noi prevederi legale fiscale influenţează valorea investiţiei, aceasta din urmă se va reface prin grija şi pe răspunderea beneficiarului investiţiei/ investitorului, fără a fi necesară reluarea procedurii de aprobare a noii valori rezultate.
Stabilirea conținutului-cadru al proiectului tehnic (PT), ca anexa la actul normativ ce urmează a fi aprobat, prin preluarea si completarea conținutului cadru al PT reglementat în prezent prin Ordinul nr. 863/2008 pentru aprobarea „Instrucţiunilor de aplicare a unor prevederi din Hotărârea Guvernului nr.28/2008 privind aprobarea conţinutului-cadru al documentaţiei tehnico-economice aferente investiţiilor publice, precum şi a structurii şi metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investiţii şi lucrări de intervenţii”, cu modificările şi completările ulterioare.
Potrivit prevederilor propuse prin prezentul proiect de act normativ, prin proiectul tehnic proiectantul va dezvolta şi detalia scenariul/opţiunea/alternativa aprobată în cadrul studiului de fezabilitate/documentației de avizare a lucrărilor de intervenții, cu respectarea strictă a indicatorilor tehnico-economici aprobaţi în cadrul acestor faze de proiectare, inclusiv a marjelor de eroare admisibile, indicate de către proiectant.
Detaliile de execuţie vor fi parte integrată a proiectului tehnic, şi se vor elabora cu respectarea strictă a prevederilor acestuia. Prin excepţie, în cazul obiectivelor de investiţii a căror funcţionare implică procese tehnologice specifice şi în funcţie de complexitatea proiectului, anumite detalii de execuţie se pot elabora/definitiva pe parcursul execuţiei obiectivului de investiţii.
Proiectul tehnic şi detaliile de execuţie se vor verifica de către specialişti verificatori de proiecte atestaţi pe domenii/subdomenii de construcţii şi specialităţi pentru instalaţii, în scopul verificării îndeplinirii cerinţelor fundamentale aplicabile construcţiilor, pentru protejarea vieţii oamenilor, a bunurilor acestora, a societăţii şi a mediului înconjurător şi pentru asigurarea sănătăţii şi siguranţei persoanelor implicate, pe întregul ciclu de viaţă a construcţiilor, aliniind astfel prezentul proiect normativ cerinţelor fundamentale prevăzute în Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, republicată, cu modificările ulterioare şi în Anexa nr. 1 din Regulamentul (UE) nr. 305/2011 de stabilire a unor condiţii armonizate pentru comercializarea unor produse pentru construcţii.
Nu în ultimul rând, prezentul proiect de act normativ prevede dispoziţii clare cu privire la o situaţie neacoperită în totalitate de legislaţia curentă, în privinţa oportunităţii elaborării documentaţiei tehnico-economice, cu respectarea întocmai a fazelor de proiectare si contractare, în cazul necesităţii executării de lucrări în primă urgenţă la construcţiile care prezintă pericol public.
Potrivit art. 7 alin. (16) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, republicată, cu modificările ulterioare, în aceste cazuri autorizaţia de construire se emite imediat, urmând ca documentaţiile tehnico-economice corespunzătoare fiecărei faze de proiectare să fie elaborate şi aprobate pe parcursul sau la încheierea executării lucrărilor.
În acest sens, prezentul proiect de act normativ prevede faptul că, în aceste cazuri, cu îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiţii:
* durata de realizare a lucrărilor de intervenţii în primă urgenţă nu depăşeşte 4 luni calendaristice;
* valoarea totală estimată a lucrărilor de intervenţii în primă urgenţă nu depăşeşte pragul care determină aprobarea documentaţiilor tehnico-economice prin hotărâre a Guvernului;
* documentaţia tehnico-economică se poate elabora şi aproba până la recepţia la terminarea lucrărilor de intervenţii în primă urgenţă.
Totodată, în cazul intervenţiilor la construcţii existente pentru executarea lucrărilor în primă urgenţă, nu se va elabora nota conceptuală, ci o notă tehnică, prin care se stabileşte soluţia tehnică de intervenţie, de către un expert tehnic autorizat.
Ministerul Dezvoltarii propune abrogarea HG nr. 28/2008 şi adoptarea proiectului propus.
Puteți trimite observațiile dvs pe marginea acestui proiect de act normativ, la Ministerul Dezvoltării, până pe 07.07.2016.
Anexa nr.6 – Proiect_tehnic – 31mai16
Anexa nr.1 – Nota_conceptuala – 31mai16
Anexa nr.2 – Studiu prefezabilitate – 31mai16
Anexa nr.3 – Studiu fezabilitate – 31mai16
Anexa nr.3.1 – Studiu fezabilitate_simplificat_proiecte_mici_31mai16
Anexa nr.4 – DALI – 31mai16 Anexa nr.5 – Deviz general – 31mai16
Anexa nr.5.1 – Deviz_pe_obiect – 31mai16
Anexa nr.5.2 – Metodologie elaborare devize – 31mai16
Rasfoieste revista ARENA Constructiilor nr 4/ iunie 2016
Articole disponibile fara abonament – paginile 6-7, 20 – 21, 30 – 31, 34 – 36, 38 – 39, 42 – 43, 45