🚩 Un nou dialog APMGS îl are ca protagonist pe dr. ing. Victor Popa, membru în Asociația Generală a Inginerilor din România (AGIR), care explică mai multe despre cum arată o infrastructură de transport sigură și sănătoasă din punct de vedere structural. Dl. Popa este doctor în științe tehnice și membru în numeroase asociații profesionale naționale, dar și internaționale. Este, de asemenea, autorul a 3 patente de invenție și a 13 certificate de inovație, precum și colaborator la elaborarea normelor tehnice, a standardelor și a prescripțiilor de proiectare.

Redăm integral explicațiile și reperele de bune practici ale domnului Victor Popa – mai jos.
Întregul dialog este în comentarii. 👇

💬APMGS: Cum vedeți în acest moment infrastructura de transport a României, dacă ne referim la siguranța rutieră a acesteia, sub aspectul sănătății ei structurale? Ce credeți că trebuie îmbunătățit?

Infrastructura de transport a României, cu precădere în domeniul podurilor, este într-o stare necorespunzătoare din punct de vedere structural din mai multe cauze: diminuarea continuă a profesionalismului în domeniul concepţiei, scăderea calităţii execuţiei, lipsa aproape totală a întreţinerii acestor construcţii. Recomandări de îmbunătăţire ar fi, evident, ridicarea nivelului profesional al tuturor lucrătorilor din domeniu; pregătirea unor specialişti în Urmărirea Comportării Construcţiilor; luarea de măsuri concrete pentru întreţinerea corectă şi continuă a acestor lucrări.

💬APMGS: Care sunt principalele recomandări pe care le puteți face și care credeți că influențează direct siguranța infrastructurii de transport de la noi?

Recomandări care influenţează direct siguranţa infrastructurii de transport ar fi mai multe, dar mă rezum la cele principale: abordarea unor soluţii moderne în concepţia lucrărilor, asigurând respectarea tuturor performanţelor de calitate, precum rezistenţa şi stabilitatea, durabilitatea, funcţionalitatea, facilitatea execuţiei şi a întreţinerii, încadrarea armonioasă în mediul înconjurător şi aspectul estetic; creşterea responsabilităţii execuţiei în respect total faţă de documentaţia de execuţie şi toate normele respective în vigoare, folosind materiale moderne adecvate durabile, respectând termenele asumate; întreţinerea specifică riguroasă şi continuă a construcţiilor (curentă, periodică şi specială).

💬APMGS: Care sunt principalele bariere care îngreunează, din punctul dvs. de vedere, capacitatea României de a avea o infrastructură de transport mai sănătoasă structural?

Principalele bariere care îngreunează capacitatea României de a avea o infrastructură mai sanatoasă din punct de vedere structural ar fi: lipsa capacităţii factorilor decidenţi de a înţelege importanţa esenţială a transporturilor în economia societăţii; dificultăţile de atribuire a contractelor de realizare a lucrărilor prin actuala formă de licitaţie, mai ales prin sistemul „build-design”; deprofesionalizarea firmelor autohtone în domeniu, prin folosirea cu precădere a firmelor străine; corupţia la toate nivelele.

💬APMGS: Dacă ne referim strict la etapa de exploatare, ce acțiuni ar trebui luate pentru a nu ne mai confrunta cu situații de poduri prăbușite sau autostrăzi afectate de alunecări de teren?

Exploatarea trebuie să cuprindă în mod obligatoriu şi întreţinerea construcţiilor realizate, ceea ce presupune o urmărire permanentă a stării tehnice a acestora şi luarea imediată a măsurilor necesare. Ȋn acest sens, trebuie ca pentru toate construcţiile speciale, precum podurile importante, construite conform unor soluţii deosebite, să fie întocmite instrucţiuni specifice de urmărire a comportării „in situ” în toate situaţile (curentă, periodică, specială). Ȋn acest sens, trebuie pregătit personal specializat capabil să desfăşoare aceste activităţi. AGIR şi ASTR sunt în măsură să contribuie la instruirea acestui personal.

💬APMGS: Ce rol credeți că are digitalizarea în raport cu creșterea nivelului de siguranță rutieră și sănătate structurală a infrastructurii de transport?

Digitalizarea are rolul, ca de altfel în toate domeniile, de a uşura procesul de îmbunătăţire a activităţii şi în această ramură importantă a economiei.

💬APMGS: Care sunt, din punctul dvs. de vedere, riscurile cele mai mari la care este supusă infrastructura de transport în acest moment? Care sunt soluțiile pentru ele, pe scurt?

Riscurile mari din domeniul infrastructurii de transport din ţara noastră sunt: lipsa atenţiei cuvenite din partea factorilor decidenţi privind construcţiile din domeniul transporturilor; deprofesionalizarea continuă a personalului din domeniu prin nefolosire; scăderea nivelului profesional al celor destinaţi pregătirii personalului ce urmează a activa în domeniu.

💬APMGS: Cum evaluați deschiderea factorilor de decizie și a autorităților gestionare de infrastructură în ceea ce privește creșterea nivelului de siguranță și sănătate structurală a infrastructurii? Este aceasta o prioritate, din ce observați?

Este rezultatul a ceea ce se vede pe viu.

#roadinfrastructure #transportinfrastructure #dialogues #structuralhealth #APMGS

–
🚩 #SafeInfrastructure este un demers inițat de APMGS (Asociația Profesională pentru Monitorizare Geotehnică și Structurală) referitor la bune practici și recomandări pentru siguranța rutieră și sănătatea structurală a infrastructurii de transport. Ca membru fondator al asociației, ne alăturăm și susținem acest demers prin redarea integrală a dialogurilor APMGS cu specialiști ai domeniului.

🚩 Este rândul unui nou specialist să explice mai multe despre cum vede subiectul siguranței rutiere și a rolului sănătății structurale în menținerea unei infrastructuri de transport performante. La invitația APMGS, de această dată ne răspunde ing. Cezar Petre de la Colegiul Tehnic al Diriginților de Șantier.

Ne alăturăm acestui demers important pentru întreaga industrie, prezentând integral punctul dumnealui de vedere mai jos.

💬 APMGS: Care sunt principalele provocări legate de siguranța rutieră și de sănătatea structurală a infrastructurii de transport?

R: O să fac referire în principal la sănătatea structurală a infrastructurii rutiere. Totul începe din faza de proiectare, unde studiile geotehnice sunt întocmite superficial. Se pierd astfel detalii importante legate de natura terenului și de eventualele fenomene geologice care sunt în desfășurare.

Pe de altă parte, calitatea este direct influențată de bugetul pus la dispoziție pentru întocmirea acestor studii, precum și de lipsa specialiștilor din domeniu.

Nu în ultimul rând, beneficiarul acceptă soluții improprii pentru lucrări. Acest lucru se întamplă la presiunea constructorilor (pentru contracte design&build) – din dorința de a face economii în execuție, vin cu soluții alternative necorespunzătoare din punct de vedere tehnic.

Ca și ultim factor important, subliniez calitatea slabă a reprezentanților beneficiarului. Se accepta din diverse motive soluții care nu corespund cerințelor tehnice minime. Aceste soluții sunt împachetate frumos, arată bine pe hârtie și în prezentare, dar în practică reprezintă un fiasco. Tot legat de calitate, proiectarea și execuția sunt realizate într-un mod netransparent. Ocazional apar la știri problemele pe care le au aceste proiecte, dar fără rezultate pozitive asupra produsului final.

#roadinfrastructure #transportinfrastructure #dialogues #structuralhealth #APMGS

–
🚩 #SafeInfrastructure este un demers inițat de APMGS (Asociația Profesională pentru Monitorizare Geotehnică și Structurală) referitor la bune practici și recomandări pentru siguranța rutieră și sănătatea structurală a infrastructurii de transport. Ca membru fondator al asociației, ne alăturăm și susținem acest demers prin redarea integrală a dialogurilor APMGS cu specialiști ai domeniului.

🚩Seria de dialoguri inițiată de Asociația Profesională pentru Monitorizare Geotehnică și Structurală (APMGS) continuă cu domnul Vlad Vameșu, Președinte A.R.C.A (Asociația Română a Constructorilor de Autostrăzi). Domnul Vameșu a explicat mai multe despre cum vede siguranța rutieră, ce rol are o întreținere realizată corect a infrastructurii de transport, dar și care sunt provocările care blochează în general acest demers.

În calitate de membri fondatori ai APMGS, redăm în continuare integral bunele practici și opiniile obținute.

Răspunsurile complete sunt în comentarii. 👇👇👇

💬 APMGS: Cum vedeți în acest moment infrastructura de transport a României, dacă ne referim la siguranța rutieră a acesteia, sub aspectul sănătății ei structurale? Ce credeți că trebuie îmbunătățit?

Una dintre problemele de bază este lipsa de resurse financiare suficiente. Există proiecte derulate în zone care sunt traversate de alunecări, documentate istoric. Realitatea este că nu sunt bugete suficiente pentru ca acea zonă să fie gestionată prin cea mai bună variantă posibilă. Sunt proiecte care presupun construirea unui drum pe o zonă de deal pe care se știe că există o alunecare. Soluția corectă ar fi construirea unui viaduct. Dar un astfel de viaduct ar costa mai mult decât bugetul alocat întregului drum. Astfel, beneficiarii preferă a doua cea mai bună soluție, care va genera probleme în timp. Multe studii geotehnice sunt vechi, iar acest aspect este neglijat.

O altă problemă este ușurința cu care se dau la pachet proiectarea și execuția. Sunt zone mai sensibile, în care ar fi bine ca responsabilitatea proiectului să și-o asume beneficiarul, pe baza unei soluții alese în urma unui studiu geotehnic profesionist. De multe ori, studiul geotehnic e bun, iar soluția nu ține cont de acest studiu, pentru că nu s-ar încadra în buget.

Podurile mai vechi de 20 de ani ar trebui expertizate de către administratori, printr-un program masiv de evaluare și diagnosticare din punct de vedere structural. Probabil că rezultatele vor arăta că unele poduri au nevoie de investiții rapide.

💬 APMGS: Dacă ne referim strict la etapa de exploatare, ce acțiuni ar trebui luate pentru a nu ne mai confrunta cu situații de poduri prăbușite sau autostrăzi afectate de alunecări de teren?

În România a existat mereu o problemă cu lucrările de mentenanță, care trebuie făcută ca la carte. Mentenanța este tratată superficial și asta se vede. Ajungem din nou la bani, pentru că focusul este pe dezvoltarea infrastructurii noi. În Europa de Vest, nu sunt multe autostrăzi construite în ultimii ani, dar cele vechi sunt întreținute corespunzător. Este nevoie de progrese, inclusiv pentru semnalizarea verticală și orizontală, care face parte din elementele de siguranță rutieră.

💬 APMGS: Ce rol credeți că are digitalizarea în raport cu creșterea nivelului de siguranță rutieră și sănătate structurală a infrastructurii de transport?

Sistemele de comunicare prin panotaje digitale țin de siguranța rutieră și sunt puțin folosite în România. De asemenea, este importantă folosirea de senzori pentru monitorizarea mișcărilor podurilor, pe baza unei evaluări a admistratorilor.

💬 APMGS: Care sunt, din punctul dvs. de vedere, riscurile cele mai mari la care este supusă infrastructura de transport în acest moment? Care sunt soluțiile pentru ele?

Însăși lipsa autostrăzilor este o problemă de siguranță a circulației. Drumurile naționale foarte aglomerate, cum ar fi DN 2, duc lipsa unor elemente de siguranță precum parapeții de separare a benzilor. O posibilă soluție ar fi instalarea separatoarelor de sens acolo unde este posibil.

APMGS: Cum evaluați deschiderea factorilor de decizie și a autorităților gestionare de infrastructură în ceea ce privește creșterea nivelului de siguranță și sănătate structurală a infrastructurii? Este aceasta o prioritate, din ce observați?

Trebuie făcuți pași importanți. În condițiile unei infrastructuri precare, fiecare autoritate se concentrează pe dezvoltarea infrastructurii noi, mai degrabă decât pe mentenanța și creșterea siguranței pe infrastructura veche. Aici este o muncă în sine, trebuie făcute eforturi astfel încât fiecare autoritate să își monitorizeze zonele sensibile – zone în care sunt accidente rutiere sau zone predispuse la alunecări de teren. Fiecare gestionar al unei anumite bucăți de infrastructură își cunoaște problemele sau ar trebui să le cunoască. În general, sunt predictibile, un deal nu cade dintr-o dată.

În zonele în care este nevoie de o lucrare structurală, de multe ori avem parte de lucrări superficiale. Lucrările de reparații repetate la interval de câțiva ani ne duc într-o zonă ilogică din punct de vedere economic. Dacă s-ar rezolva problema punctual, de exemplu prin construirea unui pod, s-ar elimina problema pe termen lung. Aici ne întoarcem la problema lipsei de bani, deci trebuie realizată o prioritizare inteligentă.

#APMGS #dialogues #transportinfrastructure #infrastructureprojects #bestpractices

–
🚩 #SafeInfrastructure este un demers inițat de APMGS (Asociația Profesională pentru Monitorizare Geotehnică și Structurală) referitor la bune practici și recomandări pentru siguranța rutieră și sănătatea structurală a infrastructurii de transport. Ca membru fondator al asociației, ne alăturăm și susținem acest demers prin redarea integrală a dialogurilor APMGS cu specialiști ai domeniului.

APMGS (@Asociația Profesională pentru Monitorizare Geotehnică și Structurală) dă startul unor noi dialoguri ce pun în centrul lor preocuparea pentru sănătatea structurală a infrastructurii de transport și nevoia de informare din această arie, invitând specialiști și voci-cheie cu care discutăm despre siguranța rutieră și rolul pe care îl joacă preocuparea pentru sănătatea structurală în acest sens.

Redăm  în continuare dialogul integral cu primul invitat: Valentin Stoica, Vicepreședinte ARACO (Asociația Română a Antreprenorilor în Construcții).

💬 APMGS: Cum vedeți în acest moment infrastructura de transport a României, dacă ne referim la siguranța rutieră a acesteia, sub aspectul sănătății ei structurale? Ce credeți că trebuie îmbunătățit?

Valentin Stoica: În mod evident și justificat, autoritățile sunt concentrate pe dezvoltarea de autostrăzi și căi ferate, respectiv pe reabilitarea drumurilor naționale cu trafic mare. Cred că este foarte bine că lucrurile se întâmplă astfel, dar totodată consider că nu ne putem permite să pierdem din vedere întreținerea infrastructurilor existente. Lipsa intervenției la momentul oportun pe curba de degradare a unei infrastructuri poate conduce ulterior la creșteri exponențiale de costuri de reparație și reabilitare. În acest sens, cred că trebuie să ne asumăm un program național de management al infrastructurilor existente (asset management) prin care să monitorizăm comportarea în timp a infrastructurilor, să identificăm momentul oportun al intervențiilor pentru fiecare drum/ cale ferată/ structură, respectiv să alocăm bugetele necesare din timp, astfel încât procedurile de achiziție să nu întârzie acest moment.

💬 APMGS: Care sunt principalele 2-3 recomandări pe care le puteți face și care credeți că influențează direct siguranța infrastructurii de transport de la noi?

Valentin Stoica: Dezvoltarea rețelei de autostrăzi este, fără îndoială, cel mai eficient mod de a crește siguranța rutieră. Totodată, consider că sunt multe drumuri existente, ce pot fi regândite cu costuri minime (de exemplu, DN2 cu două benzi pe un sens și una pe celălalt sens alternativ, în loc de o bandă cu un acostament larg pe fiecare sens) și, nu în ultimul rând, consider că poliția rutieră trebuie să aplice legea/ codul rutier. Vedem și în orașe cum inacțiunea poliției conduce de foarte multe ori la haos în trafic, acest fenomen fiind regăsit și la nivel național, cu consecințe mult mai grave pentru siguranța rutieră.

💬 APMGS: Care sunt principalele bariere care îngreunează, din punctul dvs. de vedere, capacitatea României de a avea o infrastructură de transport mai sănătoasă structural?

Valentin Stoica: Din păcate, există încă mult loc pentru a îmbunătăți capacitatea instituțională a administratorilor de infrastructuri. Atragerea de profesioniști și, mai ales, menținerea lor pe perioade lungi în aceste roluri pentru a asigura continuitatea proiectelor și a unei viziuni unitare – este încă foarte deficitară. Mai departe, cu oameni buni și dedicați, există soluții multiple pe care trebuie doar să le observăm în experiența altor țări și să le implementăm, adaptate la nevoile și resursele noastre.

💬 APMGS: Dacă ne referim strict la etapa de exploatare, ce acțiuni ar trebui luate, pentru a nu ne mai confrunta cu situații de poduri prăbușite sau autostrăzi afectate de alunecări de teren?

Valentin Stoica: O monitorizare corespunzătoare a evoluției „stării de sănătate” a infrastructurii și intervenția la momentul optim sunt în opinia mea calea către a evita eventuale dezastre și tragedii. În acest sens, pe lângă dezvoltarea capacității instituționale, cred că merită avut în vedere parteneriatul public-privat pentru infrastructurile mari, prin care o entitate privată să asigure operarea și întreținerea acestora.

💬 APMGS: Ce rol credeți că are digitalizarea în raport cu creșterea nivelului de siguranță rutieră și sănătate structurală a infrastructurii de transport?

Valentin Stoica: Ca în orice alt domeniu, digitalizarea vine să eficientizeze exponențial metodele de urmărire a comportării în timp a infrastructurilor, elimină eroarea umană și oferă date în timp real, atât de necesare luării deciziilor corecte.

💬 APMGS: Cum evaluați deschiderea factorilor de decizie și a autorităților gestionare de infrastructură în ceea ce privește creșterea nivelului de siguranță și sănătate structurală a infrastructurii? Este aceasta o prioritate, din ce observați?

Valentin Stoica: Din păcate, măsurile necesare în această zonă au o vizibilitate mult mai mică decât, să spunem, inaugurarea unui tronson nou de autostradă și totodată necesită programe pe perioade mult mai lungi decât durata unui mandat politic. Cred că, de aceea, siguranța și sănătatea structurală a infrastructurii nu par o prioritate, dar am încredere că, prin dialog cu Asociațiile profesionale, cu mediul privat, cu profesioniștii din domeniu, vom ajunge la un grad cât mai mare de conștientizare a răului care se produce prin lipsa de întreținere și monitorizare a evoluției infrastructurilor în timp. Mă refer atât la riscul pentru siguranța și sănătatea utilizatorilor, cât și la dezastrul economic produs prin neîntreținerea corectă și la timp. Poate că unii vor considera că este o abordare prea radicală, dar, în opinia mea, este mult mai bine să nu construim deloc ceva ce nu vom putea întreține corespunzător.