🚩Un nou profesionist în domeniu s-a alăturat dialogurilor APMGS (Asociația Profesională de Monitorizare Geotehnică și Structurală) despre sănătatea structurală a infrastructurii de transport. Este vorba despre Prof.dr.ing. Gheorghe Lucaci (Facultatea de Construcții Timișoara), Președintele APDP (Asociația Profesională de Drumuri și Poduri). Acesta ne-a vorbit despre siguranța drumurilor din punct de vedere al capacității de îndeplinire a funcțiilor pentru care este construită rețeaua rutieră, aceea de a prelua sarcinile generate de autovehicule în limitele de rezistență normale, fără a suferi cedări sau degradări care să-i afecteze calitățile oferite participanților la circulație.Preluăm integral răspunsurile domnului Lucaci, în calitatea noastră de membri ai APMGS.
Răspunsurile complete sunt în comentarii. 👇
💬APMGS: Cum vedeți în acest moment infrastructura de transport a României, dacă ne referim la siguranța rutieră a acesteia, sub aspectul sănătății ei structurale? Ce trebuie îmbunătățit?
Cu toate că infrastructura rutieră din România a avut o evoluție pozitivă după 1990, starea tehnică a acesteia, din punct de vedere al capacității portante a structurii rutiere nu este la nivelul exigențelor actuale, mai ales în cazul drumurilor locale (județene, comunale, străzi rurale), care dețin o pondere importantă din lungimea totală a drumurilor publice (cca. 70 %) și asigură accesul populației la activitățile economice și sociale. Trebuie subliniat însă faptul că transporturile rutiere de mărfuri și pasageri se desfășoară cu preponderență pe drumurile naționale, incluzând aici și rețeaua de autostrăzi.
Consider că ar fi necesar, printre altele:
1) respectarea și aplicarea de către administrațiile de drumuri a reglementărilor tehnice existente privind întreținerea drumurilor, inclusiv programarea lucrărilor de intervenție pe baze tehnice, în contextul optimizării resurselor;
2) constituirea și întreținerea unei baze de date tehnice pentru toate categoriile de drumuri, care bineînțeles să aibă și componenta de rezistență a structurii rutiere (capacitatea portantă). Acțiunea trebuie să fie coordonată la nivel național, asigurându-i-se suportul tehnic și legislativ;
3) revitalizarea domeniului cercetării rutiere din România, prin elaborarea unei strategii naționale;
4) formarea profesională continuă reală a personalului ș.a.
💬APMGS: Care sunt principalele recomandări pe care le puteți face și care credeți că influențează direct siguranța infrastructurii de transport rutiere de la noi?
1) urmărirea evoluției în timp a stării tehnice a drumurilor, acesta permițând stabilirea momentelor de intervenție prin lucrări de întreținere (curente, preventive, reparații capitale, reabilitări);
2) efectuarea la timp a intervențiilor pentru ranforsarea structurii rutiere;
3) efectuarea lucrărilor de întreținere curente (reparații paliative, asigurarea drenării apelor pluviale și subterane etc.), la timp și cu responsabilitate.
💬APMGS: Care sunt principalele bariere care îngreunează, din punctul dvs. de vedere, capacitatea României de a avea o infrastructură de transport mai sănătoasă structural?
În primul rând, capacitatea de gestiune, de administrare a patrimoniului rutier. Cu siguranță că dezvoltarea infrastructurii rutiere prin construcția de noi drumuri (autostrăzi, drumuri expres, variante de ocolire a marilor aglomerații urbane) este de mare importanță, dar activitatea de întreținere ar trebui să fie abordată mai atent, având în vedere necesitatea conservării patrimoniului rutier existent, ca o componentă extrem de importantă în promovarea sustenabilității activităților rutiere.
Apoi, m-aș referi la bugetul alocat activității de întreținere. Acesta poate fi previzionat cu mai multă corectitudine, dacă se implementează în activitatea curentă urmărirea comportării în exploatare a drumurilor prin metodologii performante și crearea unor baze de date complete, așa cum am menționat anterior.
Consider că deschiderea spre participarea mai consistentă la activitățile promovate de diverse asociații profesionale naționale și internaționale (Asociația Mondială de Drumuri – PIARC, Federația Rutieră Internațională – IRF, Asociația Profesională de Drumuri și Poduri din România – APDP) trebuie stimulată și dezvoltată. Aș sublinia potențialul imens de informare tehnică oferit de asemenea organizații, exemplificând prin menționarea unor publicații tehnice puse la dispoziția profesioniștilor de PIARC: Manualul de siguranță rutieră, Manualul de gestiune a drumurilor, Manualul de gestiune a riscurilor.
💬APMGS: Dacă ne referim strict la etapa de exploatare, ce acțiuni ar trebui luate pentru a nu ne mai confrunta cu situații de poduri prăbușite sau autostrăzi afectate de alunecări de teren?
Este la îndemâna tuturor administrațiilor de drumuri de la toate nivelurile să aplice prevederile reglementărilor tehnice din domeniu, referitoare la urmărirea stării de viabilitate a drumurilor și podurilor. Aceste reglementări sunt oficiale și ar trebui aplicate. Trebuie să acceptăm însă că există și situații „catastrofale”, care pot genera efecte greu sau imposibil de previzionat, care însă trebuie minimizate. Aș menționa în acest sens promovarea tematicilor referitoare la reziliența construcțiilor, nu numai în cadrul structurilor profesionale din domeniu, ci și în zona administrativă, Programul Național de Redresare și Reziliență fiind relevant în acest sens. Trebuie însă să profităm de context și să promovăm activități specifice domeniului infrastructurii rutiere.
💬APMGS: Ce rol credeți că are digitalizarea în raport cu creșterea nivelului de siguranță rutieră și sănătate structurală a infrastructurii de transport?
Este imposibil să performăm și să fim la nivelul profesional practicat pe plan internațional fără valorificarea facilităților pe care le oferă digitalizarea. Aceasta ne permite o evaluare obiectivă a stării tehnice a lucrărilor la un moment dat, o previzionare a evoluției în timp a acesteia și o optimizare din punct de vedere tehnic și economic a intervențiilor.
💬APMGS: Care sunt, din punctul dvs. de vedere, riscurile cele mai mari la care este supusă infrastructura de transport în acest moment? Care sunt soluțiile pentru ele, pe scurt?
Unul dintre riscuri este cel legat de situațiile generate de fenomene naturale (alunecări de teren, inundații, cutremure). Întocmirea unor hărți de risc ar fi o acțiune utilă.
Un risc la fel de mare, chiar dacă nu pare la prima vedere, este cel al subfinanțării activității de întreținere a patrimoniului rutier. Unele dintre ideile menționate mai sus ar putea contribui prin implementare, la susținerea necesității alocării resurselor necesare desfășurării normale de întreținere.
💬APMGS: Cum evaluați deschiderea factorilor de decizie și a autorităților gestionare de infrastructură în ceea ce privește creșterea nivelului de siguranță și sănătate structurală a infrastructurii? Este aceasta o prioritate, din ce observați?
Nu aș caracteriza situația actuală ca fiind caracterizată de lipsă de deschidere a factorilor responsabili de gestionarea infrastructurii rutiere, dar cu siguranță există multe posibilități de ameliorare a modului de abordare a organizării structurilor administrative, în special a celor locale.
#roadinfrastructure #transportinfrastructure #dialogues #structuralhealth #APMGS
–
🚩 #SafeInfrastructure este un demers inițat de APMGS (Asociația Profesională pentru Monitorizare Geotehnică și Structurală) referitor la bune practici și recomandări pentru siguranța rutieră și sănătatea structurală a infrastructurii de transport. Ca membru fondator al asociației, ne alăturăm și susținem acest demers prin redarea integrală a dialogurilor APMGS cu specialiști ai domeniului.