Ruxandra Andrițoiu, Senior Design Manager – Allied Engineers
Ruxandra Andrițoiu, Senior Design Manager în cadrul Allied Engineers, una dintre cele mai importante companii de proiectare din România, cu o activitate de 20 de ani pe piața locală, are un master în Inginerie Structurală la Imperial College London. A fost o experiență din care a înțeles cât de important este să înveți autonom, dar și să lucrezi în echipă, și cum să gestionezi în mod eficient un proiect – despre toate ne povestește mai multe în materialul următor.
Să vorbim puțin despre formarea ta. Cum ai ales domeniul construcțiilor?
N-am făcut parte din categoria copiilor care au știut de mici ce își doresc. Iar în clasa a XII-a a apărut întrebarea inevitabilă: „La ce facultate vrei să dai?”, la care în acel moment nu am avut un răspuns foarte clar.
Fiind mai degrabă pasionată de partea de real și inspirată de faptul că mai multe persoane din familia mea au făcut Facultatea de Construcții, am ales și eu același lucru, deși am fost avertizată că este o meserie grea, care implică multă responsabilitate. Și chiar așa este.
După facultate mi-am dorit să continui specializarea în acest domeniu, motiv pentru care am ales un master în Inginerie Structurală la Imperial College London, în Marea Britanie. Cum nu plecasem cu ideea să rămân în Londra, am luat experiența de acolo și m-am întors acasă.
Ești de 5 ani în echipa Allied Engineers. Cum este aici?
Allied Engineers este un loc în care specialiștii dezvoltă competențele de proiectare și o înțelegere în profunzime a unui proiect de construcții. Fiecare dintre noi avem însă roluri bine stabilite. Eu, de exemplu, fac doar coordonare de proiect.
La Allied Engineers se formează și cresc mulți specialiști. Vin foarte mulți studenți, care rămân apoi în echipă. Este un loc deschis, în care primești foarte multă încredere din partea celor din jur, în care ești încurajat să înveți, să te specializezi, să ții legătura în permanență cu beneficiarii și colaboratorii implicați în proiecte. Primești orice ai nevoie pentru a duce un proiect la bun sfârșit. Cei aflați la început cresc ușor-ușor, atât timp cât se implică și doresc să evolueze.
Există vreun proiect la care să fi lucrat aici și care să îți fi rămas mai mult în minte, unul care să fi adus mai multe provocări?
Dintre proiectele de care m-am ocupat, cred că ONE Floreasca City, de pe bulevardul Mircea Eliade din București, a fost printre cele mai provocatoare. A fost un proiect de un calibru foarte mare, peste tot ceea ce lucrasem până atunci. Proiectul a inclus patru turnuri — trei rezidențiale, cu o suprafață construită totală de 102.000 mp, și unul de birouri, cu suprafață de 40.000 mp, cu trei subsoluri care se întind pe toată suprafața terenului.
Îmi aduc aminte că timp de doi ani, împreună cu toate părțile implicate în proiect (arhitectură, instalații, execuție și beneficiar), am coordonat fiecare detaliu în parte, astfel încât să obținem un proiect eficient, atât din punct de vedere funcțional, cât și din punct de vedere economic.
Ai lucrat mult și pe zona de consolidări. Ce poate învăța un inginer din proiecte de felul acesta, care înseamnă contactul cu munca generațiilor de dinainte?
De-a lungul vremii, am constatat că, în cazul proiectelor de consolidare, este de mare ajutor să ai în echipă cel puțin un inginer experimentat, care are cunoștințe solide despre modul de construcție și materiale folosite acum 50-100 de ani.
În proiectele de consolidare există o zicală: „socoteala de-acasă nu se potrivește cu cea din târg”. Dar tehnologia s-a dezvoltat mult. Acum, la începutul unui proiect, se realizează releveul clădirii printr-o scanare laser 3D care îți oferă o replică exactă a realității vizibile din teren, se fac teste avansate pe materialele folosite etc., astfel încât, în momentul în care începi să „desfaci” clădirea, numărul de „surprize” de care te lovești să fie cât mai mic.
Atunci când realitatea din teren nu se potrivește cu ce s-a proiectat, provocarea este să vii cât mai rapid cu o soluție minim invazivă, care să nu afecteze integritatea structurii existente, care să respecte cerințele de rezistență și stabilitate impuse de normele actuale și care să fie, de asemenea, în concordanță cu cerințele de arhitectură și instalații, precum și cu cele impuse de Ministerul Culturii, în cazul unui monument istoric.
Clădirile monument istoric vin cu o provocare suplimentară: aceea de a integra în proiect elementele vechi, care trebuie păstrate nealterate și, în același timp, integrate în clădirea reabilitată.
Deci, pe de-o parte să respecți trecutul, dar să și aduci funcționalitatea în prezent, nu?
Exact. Este important să înțelegi cum se construia în trecut și în același timp să îți folosești atât cunoștințele tehnice, cât și creativitatea pentru a rezolva diversele probleme care apar în timpul execuției, cu implicații minime.
Ajungem și la prezentul construcțiilor. Cum stă România în privința reglementărilor pe zona asta?
Avem instrumentele legislative pentru un mediu construit de calitate. Reglementările din România sunt actualizate. Codul tehnic privind proiectare seismică a clădirilor a fost reglementat ultima oară în 2013, deși ultimul seism major a avut loc acum mai bine de 30 de ani.
Din punctul de vedere al structurilor, noi proiectăm respectând toate normele privind rezistența și stabilitatea structurilor la mișcările seismice. Știu că sunt multe discuții legate de calitatea construcțiilor, mai ales în contextul seismului din Turcia. Noi avem reglementări stricte în domeniu, precum și dezvoltatori și antreprenori mult mai responsabili și preocupați de calitatea mediului construit.
Am vrea să vorbim puțin despre proiectele la care lucrezi acum în cadrul Allied Engineers, ONE Gallery (Hala Ford) și ONE Mamaia Nord fiind două dintre ele. În ce stadii sunt și ce provocări aduc ele?
Proiectul One Gallery dezvoltat de One United Properties, proiect de mare complexitate prin care vechea Hală Ford din București, monument istoric de importanță națională, datând din anul 1935, este consolidată și reabilitată, fiind transformată într-o galerie comercială și spații de birouri, cu o suprafață totală de 13.000 mp. Este unul dintre cele mai spectaculoase proiecte de reconversie funcțională din România.
În prezent, One Gallery se află în stadiul de execuție. Provocarea în acest proiect ține de readucerea la viață a unui spațiu istoric. Venim cu o structură nouă la interior, păstrăm și recondiționăm fațadele, luminatorul și scara interioară, astfel încât să îndeplinească normele și reglementările actuale.
Sursa: One.ro
O altă provocare a fost să proiectăm două subsoluri noi care se vor uni cu cele ale complexului ONE Floreasca City. Până acum am proiectat și avem totul pe hârtie, așteptăm să vedem ce ne rezervă realitatea din teren.
ONE Mamaia Nord este un proiect nou, constând într-un ansamblu de clădiri rezidențiale în suprafață totală de 19.000 mp. Tocmai am finalizat proiectul structurii rezistență, iar beneficiarul își dorește ca execuția acestuia să se încheie până la începutul sezonului estival. O provocare aici o reprezintă faptul că este o construcție pe plajă, care impune identificarea unor soluții speciale de proiectare ca urmare a nivelului ridicat al apei.
Ce tendințe observați pe piața românească a construcțiilor? Este clar că piața birourilor are o stagnare, ca urmare a pandemiei. Cum se reașază lucrurile?
Momentan, o mare parte din proiecte se concentrează pe sectorul rezidențial. A mai scăzut cererea de proiecte office, pentru că mulți au adoptat munca de acasă. Iar din ce-am observat în timpul pandemiei, dar și după, a apărut o cerere tot mai mare de locuințe de tip medium spre high-end. Se construiește mult mai mult în centru și în zona de nord a capitalei, în special blocuri înalte.
Pe lângă pandemie, ne confruntăm și cu alte crize, cea energetică, de exemplu. Au adus acestea vreo modificare în privința felului în care funcționează piața?
Există o preocupare permanentă pentru eficientizarea energetică și se lucrează mult în direcția aceasta. La fiecare proiect se caută soluții cât mai eficiente energetic, mai ales pe partea de arhitectură și instalații, care, deși măresc costurile de execuție, vin cu o scădere a acestora pe perioada de exploatare. Însă, partea de structură de rezistență e o zonă mai conservatoare. Este datoria noastră să asigurăm o structură rezistentă și stabilă, care să fie eficientă energetic și să se plieze pe cerințele beneficiarului.