Economia României ar putea crește cu un ritm mediu anual de 2,5% în perioada 2020 – 2022, cu ajustarea din acest an (determinată de incidența pandemiei și consecințele acesteia) contrabalansată de redinamizarea din 2021 și 2022 (susținută de mix-ul relaxat de politici economice în implementare la nivel mondial, pe plan european și în România), după cum estimează dr.Andrei Rădulescu, director Analiză Macroeconomică la Banca Transilvania.
Evoluțiile macro-financiare din perioada recentă confirmă intrarea într-un nou ciclu economic, în pofida reintensificării crizei sanitare. Această perspectivă este susținută și de comunicarea în noiembrie a rezultatelor testelor clinice ale unor vaccinuri, aspect care a contribuit la creșterea probabilității startului campaniei de vaccinare în luna decembrie. Conform declarațiilor recente ale Președintelui Comisiei Europene, campania de vaccinare va demara în toate țările membre pe 27 decembrie.
De asemenea, Andrei Rădulesu atrage atenția asupra faptului că a fost evitată implementarea unor restricții la nivel național (similar cu episodul din primăvară), iar România a reușit să își mențină rating-ului suveran în acest an, în pofida provocărilor din sfera echilibrului macroeconomic (inclusiv deteriorarea severă a finanțelor publice).
Acesta mai evidențiază faptul că în România investițiile productive au crescut în perioada ianuarie – septembrie 2020 cu peste 4% an/an, interval în care economia s-a ajustat cu peste 5% an/an. Cu alte cuvinte, baza productivă nu s-a deteriorat după incidența pandemiei, ceea ce exprimă premise pentru o tranziție rapidă de la ciclul economic post-criză spre un nou ciclu economic.
Este prevăzută, astfel, majorarea investițiilor productive cu un ritm mediu anual de peste 6% în intervalul 2020 – 2022, evoluție susținută de nivelul redus al costurilor reale de finanțare, implementarea programelor lansate de Uniunea Europeană (Next Generation și cadrul financiar multianual 2021-2027) și potențialul de dezvoltare la nivelul infrastructurii critice (programe aprobate de Parlamentul European la jumătatea lunii decembrie).
Dinamica pozitivă a investițiilor productive în context de pandemie (când economia s-a ajustat cu un ritm sever), revenirea consumului de energie (în decembrie la nivelul din decembrie 2019) și creșterea investițiilor străine directe pentru a șaptea lună la rând în octombrie, constituie semnale pozitive pentru fluxurile investiționale din trimestrele următoare, perspectivă susținută și de probabilitatea ridicată a inițierii unui proces de consolidare fiscal-bugetară.
În ceea ce privește consumul privat (principala componentă a PIB), este prevăzută o creștere cu un ritm mediu anual de 2.1% în intervalul 2020 – 2022, cu ajustarea din acest an, urmând să fie contrabalansată de redinamizarea din 2021 și 2022 (perspective de evoluție la un ritm apropiat de potențial, în medie).
Acest scenariu este susținut și de creșterea volumului comerțului cu amănuntul (variabila proxy) pentru a cincea lună consecutiv în octombrie, cu 4% an/an.
Totodată, în scenariul macroeconomic central, consumul guvernamental ar putea crește cu un ritm mediu anual de 4.5% în perioada 2020 – 2022, pe fondul perspectivelor de ameliorare a ratei de absorbție a fondurilor europene și de implementare a programului Next Generation începând cu 2021, dar și de persistența costurilor reale de finanțare la un nivel accesibil pe termen mediu.
La nivelul pieței forței de muncă, prognozele actualizate indică un nivel mediu anual pentru rata șomajului de 5.1% în intervalul 2020 – 2022, dat fiind că incidența pandemiei și consecințele acestui șoc fără precedent vor fi contrabalansate de implementarea unui mix relaxat de politici economice.
Andrei Rădulescu consideră că factorii de risc pentru economia României în trimestrele următoare constau în:
* evoluțiile macro-financiare mondiale, europene și regionale;
* pandemia și viteza procesului de vaccinare;
* mix-ul intern de politici economice (inclusiv continuitatea reformelor structurale);
* climatul geo-politic.
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 8/noiembrie-decembrie 2020
