Executivul european a transmis că România urmează să primească o plată parțială de aproximativ 1,3 miliarde euro, ca urmare a evaluării preliminare pozitivă a jalonului 206 pentru impozitarea IMM-urilor, începând „procedura de suspendare a plăților”.
România are la dispoziție șase luni pentru implementarea tuturor măsurilor necesare în vederea deblocării integrale a cererii de plată nr. 3 din PNRR.
Pentru aceasta, țara noastră mai are de îndeplinit șase jaloane, cel mai important fiind jalonul 215, care vizează modificarea cadrului legal cu privire la pensiile speciale.
Potrivit unor surse politice, în condițiile în care legile propuse pentru impozitarea progresivă a pensiilor speciale sunt declarate neconstituționale de către CCR, este greu de crezut că jalonul 215 va putea fi îndeplinit.
Ce măsuri trebuie să luăm pentru a debloca banii?
În urma evaluării îndeplinirii țintelor și jaloanelor incluse în cererea de plată nr. 3, Comisia Europeană a comunicat României că un număr de 68 de ținte și jaloane au fost evaluate pozitiv și alte șase jaloane au fost evaluate ca fiind parțial îndeplinite.
Ulterior, a adoptat avizul privind evaluarea preliminară.
Acest proces a fost suspendat ca urmare a modificării cadrului legal privind pensiile speciale (jalonul 215).
Ulterior Deciziei Curții Constituționale, Comisia Europeană a informat România că jalonul 215 nu mai poate fi considerat îndeplinit în mod satisfăcător, pe fondul problemelor de echitate în stabilirea anumitor categorii de pensii speciale în raport cu sistemul public general de pensii publice.
Valoarea sumei suspendate până la îndeplinirea în mod satisfăcător a jalonului este de 230 milioane euro.
Pe lângă acesta, mai rămân în analiză și următoarele elemente:
* îmbunătățirea guvernanței corporative a companiilor energetice de stat (valoare sumă suspendată – aproximativ 300 milioane euro) și
* operaționalizarea politicilor de guvernanță corporativă pentru întreprinderile de stat și desemnarea unei conducerii la Agenția Națională de Monitorizare și Evaluare a Întreprinderilor Publice – AMEPIP (valoare sumă suspendată – aproximativ 400 milioane euro).
Suma totală a jaloanelor evaluate nesatisfăcător de către Comisia europeană este de 940 milioane euro.
Reamintim faptul că România beneficiază de 28,5 miliarde de euro prin PNRR, din care 13,6 miliarde euro sub formă de granturi și 14,9 miliarde euro sub formă de împrumuturi.
Ce reforme au fost începute până acum?
Potrivit Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene , măsurile pe care România le-a implementat până acum în direcția remedierii mai multor deficiențe indicate de Comisia Europeană în cadrul procesului de analiză a cererii de plată nr. 3 sunt:
* au fost inițiate demersuri pentru reluarea procedurii de selecție a conducerii Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP) și actualizarea cadrului legal pentru facilitarea înlocuirii membrilor numiți în consiliile de administrație, în special pentru companiile din sectorul transporturi și energie.
* modificarea regimului fiscal special aplicabil microîntreprinderilor, ca urmare a adoptării de către România a OUG nr. 156/2024 (scăderea pragului pentru IMM-uri).
* Referitor la jalonul 215, Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, împreună cu reprezentanții Băncii Mondiale, a identificat un mecanism nou, prin care să fie înlocuită supraimpozitarea progresivă a părții necontributive a pensiei, care să asigure același impact bugetar și care să respecte criteriile din PNRR privind principiile contributivității și echității. Aceste măsuri referitoare la jalonul 215 au contribuit la evitarea aplicării unei suspendări maxime aferentă neîndeplinirii acestei reforme.
Premierul Marcel Ciolacu își reafirmă angajamentul față de îndeplinirea obiectivelor PNRR
Astăzi prim-ministrul Marcel Ciolacu a declarat în cadrul Adunări Generale a Uniunii Naționale a Consiliilor Județene din România:
„Din punct de vedere guvernamental, prioritatea Guvernului, în acest moment, prioritatea numărul unu este PNRR. Am luat fiecare proiect în parte, cu fiecare ministru. Sunt proiecte, reforme și investiții. Reformele, normal, trebuiesc făcute la nivelul Guvernului, investițiile sunt investiții care țin de anumite ministere, pe care le pot face direct miniștrii și sunt investiții care trebuiesc puse în aplicare împreună cu administrațiile locale. Foarte multe dintre ele, mai ales în zona de învățământ și în zona de sănătate, sunt într-o colaborare strânsă cu președinții consiliilor județene şi cu administrațiile județene”.
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 1/martie 2025
