Comisia Europeană a sancționat România și, surprizător, Austria pentru depășirea limitelor Uniunii Europene privind cheltuielile guvernamentale.
În timp ce Austria se confruntă cu consecințele financiare ale unui blocaj politic prelungit, în România persită problemele fiscale cronice, relatează Politico.
Conform regulilor fiscale ale UE, deficitul unui stat – diferența dintre veniturile și cheltuielile guvernului – nu poate depăși 3% din produsul intern brut al țării.
Ambele țări au traversat o perioadă lungă de criză politică în acest an. Totuși, situațiile lor sunt foarte diferite.
Ultima dată când Austria s-a aflat sub supraveghere fiscală întărită din partea Comisiei a fost în urmă cu mai bine de 10 ani. România se află în această situație din 2021 și a eșuat în mod repetat să respecte țintele fiscale convenite cu Bruxelles.
Creșterea cheltuielilor nete ale României – indicatorul principal în regulile fiscale ale UE – a fost de aproape 20% în 2024, 5,4% în 2025 și este estimată să depășească 8% în 2026, potrivit prognozelor UE.
Ca parte a pachetului de primăvară anunțat miercuri, Comisia a declarat că România nu a luat măsuri pentru a-și reduce finanțele publice, ceea ce permite executivului UE să propună, eventual, suspendarea fondurilor de coeziune și a celor post-pandemie destinate României.
Executivul UE recomandă României să implementeze de urgență reduceri de cheltuieli, ideal înaintea reuniunii miniștrilor de finanțe programată pentru 8 iulie, a declarat un oficial european.
Deficitul Austriei a fost de 4,7% din PIB în 2024 și este estimat să rămână peste 4% din PIB în 2025 și 2026. Un nou guvern de coaliție între partidele de centru-dreapta și centru-stânga a preluat funcția în martie, după ce încercările anterioare de a forma un executiv care să includă extrema dreaptă au eșuat.
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 4/iunie 2025
