Ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloș
Ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloș, a avertizat că nerespectarea angajamentelor față de Uniunea Europeană privind reforma fiscală cerută și reducerea deficitului bugetar ar putea conduce la suspendarea plăților nu doar din PNRR, ci și din fondurile de coeziune, adică a întregului sistem de finanțare europeană de care România depinde major.
„Reforma fiscală” este o condiție obligatorie inclusă în cererile de plată și în planul de redresare și reziliență, iar nerespectarea ei poate declanșa sancțiuni severe. „Este un subiect de tip red line, adică nu se acceptă modificarea”, a punctat ministrul Boloș.
România se află în prezent procedura de deficit bugetar excesiv.
Potrivit regulamentelor europene, Comisia poate propune suspendarea angajamentelor financiare nu doar din PNRR, ci și din fondurile de coeziune, dacă o țară membră se abate de la țintele bugetare asumate.
Numai că Guvernul interimar nu poate veni cu proiecte de lege și nici Ordonanțe de Urgență, așa că reforma fiscală nu poate fi decizia Guvernului.
Cum în joc sunt peste 60 de miliarde de euro din PNRR și politica de Coeziune, reforma fiscală va trebui agreată la nivel politic.
„Intenția domnului prim-ministru, după închiderea negocierii tehnice, este să se adreseze Parlamentului și să fie identificată o soluție care să convină și să poată duce la bun sfârșit aceste angajamente, pentru că, până la urmă, interesul financiar al României este mult mai important decât perioada pe care o traversăm. Și, din acest punct de vedere, sunt convins că se va găsi o soluție, împreună cu Parlamentul, după discuțiile care vor avea loc”, a clarificat ministrul Fondurilor Europene.
Marcel Boloș a precizat că sunt 113 obiective de investiții cu 28 de miliarde de euro buget și mai avem politica de coeziune – 44 de miliarde de euro. Sunt peste 35.000 de contracte de finanțare.
„Nu cred că vreun român vrea să vadă România pusă pe butuci, să fim fără fonduri europene și fără continuarea procesului investițional. Închipuiți-vă pentru un moment ce ar însemna să nu mai avem acces la fonduri europene. Nu pot să concep așa ceva!”, a declarat ministrul Boloș.
Potrivit PNRR, România s-a angajat să implementeze o reformă fiscală care să aducă venituri suplimentare la buget echivalente cu 1,7% din PIB (circa 23 miliarde lei la momentul elaborării planului). Detaliile exacte ale măsurilor fiscale pot fi flexibile, dar ținta financiară este fixă și obligatorie.
Renegocierea PNRR: Guvernul vrea absorbția integrală a grantului de 13,1 miliarde euro
Renegocierea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) este un proces pe care ministrul îl descrie drept „extrem de complex” și nicidecum o simplă ajustare de cifre.
România încearcă să modifice anumite obiective de investiții, astfel încât acestea să poată fi finalizate până la termenul limită, 31 august 2026, evitând astfel pierderea fondurilor.
Printre măsurile propuse se numără înlocuirea unor investiții cu grad scăzut de execuție cu proiecte deja începute și finanțate din bugetul de stat, dar compatibile cu obiectivele PNRR – cum sunt cele din infrastructura de apă și canalizare sau transport.
În plus, Guvernul vizează devansarea unui număr de 55 de jaloane și ținte deja îndeplinite, pentru ca valoarea Cererii de plată nr. 4 să crească de la 2,7 la 5,7 miliarde de euro.
Până în prezent, România a încasat 9,2 miliarde euro din PNRR, iar alte 1,3 miliarde sunt așteptate parțial până la finalul lunii mai. Însă pentru a putea accesa restul de 19 miliarde euro disponibile este esențial ca renegocierea să fie finalizată și aprobată de Consiliul ECOFIN în luna iulie.
Presiunile de la Bruxelles: spitale, centrale pe cărbune și capacitate de implementare
Un alt punct sensibil este legat de lista spitalelor incluse în PNRR. Comisia Europeană a sugerat că România ar fi putut construi 15 spitale, în loc de 13, cu bugetul alocat, a recunoscut ministrul. Însă acesta a precizat că deși poate 15 spitale s-ar fi încadrat în buget, nu avem capacitatea administrativă pentru a le realiza.
„Evaluarea pe care a făcut-o Comisia, într-adevăr, spune că putem avea un buget pentru 15 spitale, dar asta nu înseamnă că ne îndeamnă să introducem noi spitale în acea listă dacă nu avem capacitatea să le implementăm. Interpretarea pe care o dă Comisia acestui tip de buget, pe care îl avem raportat la numărul de spitale cuprinse în listă, este că bugetul este supradimensionat și mai trebuie să îl diminuăm”, a menționat ministrul Boloș.
Oficialul susține că vor fi realizate toate proiectele de spitale pe listă și se vor găsi surse alternative de finanțare dacă va fi nevoie. Evaluările tehnice ale Comisiei ar putea forța ajustări de buget sau de priorități.
Totodată, Bruxelles-ul presează pentru accelerarea închiderii centralelor pe cărbune, ceea ce complică suplimentar negocierile, mai ales că acestea țin de siguranța energetică a țării.
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 3/mai 2025
