Țara noastră are nevoie de un plan amplu pentru restructurarea economiei, care va dura mai mult de doi ani. Nu este cazul să ne gândim că în 2027 „ne vom relaxa”, după cum promit unii politicieni, au avertizat economiștii într-o conferință organizată de Banca Națională a României (BNR) și Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES).
Ajustarea fiscală de care are nevoie România este pur și simplu prea de amploare ca să poată fi realizată pe termen atât de scurt.
Mai multe propuneri au fost prezentate în cadrul acestei conferințe.
Mihai Daraban: „46% din cifra de afaceri totală este realizată de doar 0,12% dintre firme”
Președintele Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), Mihai Daraban, a venit cu date concrete despre starea mediului de afaceri. Potrivit acestuia, România are 1,25 milioane de firme active, dar doar 1.094 de companii cu cifre de afaceri de peste 50 de milioane de euro. Acestea generează aproape jumătate din cifra totală de afaceri la nivel național.
„Această realitate arată polarizarea extremă a economiei românești și nevoia urgentă de stimulente pentru firmele performante”, a spus Mihai Daraban.
Președintele CCIR a propus introducerea de stimulente fiscale pentru companiile care obțin profituri constante pe termen mediu și lung. Spre exemplu, să fie acordate reduceri de impozite pentru firme care, trei ani consecutiv, înregistrează un profit net de minimum 10% din cifra de afaceri.
În același timp, domnul Daraban a avertizat asupra vulnerabilității României în atragerea investițiilor străine: spre deosebire de alte țări din regiune, România nu poate pune la dispoziție terenuri libere de sarcini, complet utilate, pentru marii investitori industriali.
Mesajul transmis către Guvern este: România trebuie să aducă investiții care să acopere cererea internă de consum. „Am importat anul trecut mărfuri de 126 de miliarde de euro. Cele mai multe din aceste importuri nu sunt de diversitate, ci de necesitate – produse pe care nu le fabricăm în România, dar de care populația are nevoie”, subliniază Mihai Daraban.
Constantin Boștină: Economia României trebuie să producă bunăstare și să devină competitivă pe termen lung
Președintele ASPES, Constantin Boștină, a explicat că obiectivul organizației este să contribuie la elaborarea unui nou model economic pentru România, gândit până în orizontul anului 2040.
În opinia sa, nu este suficient ca România să se adapteze treptat la schimbările globale – este nevoie de un proiect de reconstrucție profundă a economiei naționale românești.
„Nu vorbim de o simplă ajustare a politicilor economice. Vorbim de o reconstrucție a economiei naționale românești, care să aibă ca obiectiv principal consolidarea capacității noastre de dezvoltare și protejarea intereselor economice fundamentale ale țării. Economia României trebuie să producă bunăstare aici, acasă, și să devină competitivă pe termen lung”, a spus Boștină.
El a arătat că provocările actuale – de la instabilitatea regională la presiunile economice globale – nu mai permit soluții punctuale, ci cer o strategie integrată. În acest sens, ASPES și partenerii săi vor să elaboreze un set de propuneri concrete către Guvern și Parlament, care să includă:
- redefinirea rolului statului în economie, ca partener al mediului privat;
- orientarea politicilor publice spre domenii strategice (agricultură, energie, industrie prelucrătoare);
- stimularea investițiilor private și crearea unui cadru predictibil pentru antreprenori;
- modernizarea educației și cercetării, pentru a asigura resursa umană calificată.
Ioan Jelev: „Agricultura trebuie să devină domeniu prioritar în economia românească”
Președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice, Ioan Jelev, a pus accent pe rolul agriculturii în reconstrucția economică.
În opinia sa, agricultura trebuie tratată ca domeniu strategic, nu doar ca sector economic.
„Materia primă nu mai trebuie să plece din România neprelucrată. Avem nevoie de un lanț de procesare și de politici publice convergente pentru a consolida veniturile fermelor mici și mijlocii”, a declarat Jelev.
El a propus mai multe direcții concrete:
* crearea unui sistem național de achiziții publice pentru produse agricole;
* investiții în infrastructura de stocare și irigații;
* stimularea captării și conservării apei pluviale;
* sprijin pentru agricultură digitală și de precizie;
* dezvoltarea unor centre moderne de cercetare și bioinginerie.
În plus, Ioan Jelev a atras atenția asupra necesității de parteneriate public–private solide, în special în cercetarea agricolă, unde cadrul legislativ actual are multe lacune.
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 6/septembrie 2025
