Blocajele birocratice și financiare ce afectează derularea proiectelor finanțate cu fonduri europene nerambursabile ar urma să fie eliminate prin măsurile propuse într-un nou proiect de lege, înaintat de mai mulți senatori PNL.
În prezent, proiectele europene sunt tratate după aceleași reguli bugetare ca activitățile finanțate integral de la bugetul de stat, fapt ce creează multă birocrație, întârzieri și riscul de a pierde bani nerambursabili.
Regulile actuale lasă foarte puțin loc de flexibilitate: banii pot fi mutați doar în limita a 20% și cu proceduri complicate, iar bugetele sunt aprobate pe un singur an, deși proiectele europene se întind pe mai mulți ani.
Pe lângă asta, beneficiarii fondurilor UE se lovesc des de lipsa cofinanțării naționale, de cheltuieli neeligibile greu de acoperit și de întârzieri la rambursarea cheltuielilor, ceea ce poate bloca sau încetini serios proiectele.
Un regim financiar distinct pentru proiectele din fonduri UE
Inițiatorii noului proiect legislativ propun un regim bugetar şi contabil distinct pentru proiectele cu finanţare externă nerambursabilă, care să permită evidenţierea separată a acestor proiecte în bugetele ordonatorilor de credite.
În plus, propun să fie aplicate proceduri financiare simplificate, adecvate cerinţelor specifice (inclusiv derogări limitate de la regulile generale, acolo unde este necesar). Acest regim special ar urma să asigure flexibilitate administrativă sporită şi o monitorizare mai eficientă a fluxurilor financiare aferente fondurilor UE.
Virări flexibile ale creditelor bugetare
O altă prevedere propune flexibilizarea virărilor de credite bugetare în cadrul proiectelor europene, permiţând realocarea sumelor între articolele bugetare ale aceluiaşi proiect în limita a 25% din prevederile iniţiale, fără necesitatea promovării unei rectificări bugetare. Această măsură de derogare controlată (faţă de plafonul general de 20% prevăzut de lege pentru virări) este justificată de nevoia de a acomoda variaţiile costurilor şi realocările interne impuse de implementarea proiectelor, cu condiţia respectării bugetului total şi obiectivelor proiectului.
Bugetare multianuală
A fost propusă bugetarea multianuală orientativă pe o perioadă de 3 ani pentru proiectele finanţate din fonduri UE, în acord cu caracterul multi-anual al acestora.
Alocările bugetare aprobate pentru un proiect european ar urma să aibă valabilitate pe maximum trei ani consecutivi, permiţând reportarea creditelor necheltuite şi utilizarea lor în anii următori, fără anulare, în cadrul aceluiaşi proiect.
Această abordare asigură continuitatea finanţării şi planificarea predictibilă a proiectelor, fiind complementară prevederilor existente care autorizează reportarea de la un an la altul a fondurilor externe nerambursabile neutilizate. Bugetul multianual orientativ va fi actualizat anual, dar va oferi o perspectivă clară asupra necesarului de finanţare pe termen mediu pentru fiecare proiect
Cofinanțare mai rapidă
A fost propusă crearea unui Fond de Cofinanţare Automatizată gestionat de Ministerul
Finanţelor, destinat asigurării rapide a sumelor necesare cofinanţării naţionale şi acoperirii cheltuielilor neeligibile ale proiectelor europene. Se urmăreşte astfel eliminarea întârzierilor în alocarea cotei de cofinanţare către beneficiari, mai ales în cazul proiectelor derulate de autorităţi locale sau instituţii cu capacitate financiară limitată.
Fondul ar urma să funcţioneze ca un mecanism permanent la nivel central: pe baza contractelor de finanţare şi a calendarului de implementare, Ministerul Finanţelor va putea aloca automat şi anticipat ordonatorilor de credite sumele necesare contribuţiei proprii şi cheltuielilor neeligibile, evitându-se procedurile îndelungate de rectificare sau realocare bugetară.
De asemenea, a fost propusă reglementarea expresă a mecanismelor de avansare temporară a fondurilor şi de decontare rapidă a cheltuielilor eligibile.
Concret, Trezoreria Statului, sub coordonarea Ministerului Finanţelor, va putea asigura disponibilităţi temporare (avansuri din fonduri publice) pentru finanţarea cheltuielilor eligibile ale proiectelor până la primirea sumelor nerambursabile de la UE, precum şi transferul imediat al sumelor rambursate către conturile beneficiarilor.
Prin această măsură ar urma să fie reduse considerabil întârzierile dintre momentul plăţii cheltuielilor de către beneficiar şi momentul rambursării de către autoritatea de management, evitându-se acumularea de datorii către contractori şi penalităţi de întârziere. Noile prevederi vor stabili termene clare şi proceduri simplificate pentru aceste operaţiuni financiare, în beneficiul bunei derulări a proiectelor.
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 6/septembrie 2025
