Propunerile înaintate de Colegiul Director al Ordinului Arhitecților din România au fost respinse în cadrul Conferinței Naționale Extraordinare a OAR din 28 octombrie. Ca urmare, reformarea OAR bate pasul pe loc.
Printre cele mai importante noutăți propuse se numără un Plan Național pentru Dezvoltarea Profesională Continuă a membrilor OAR, uniformizarea serviciilor filialelor și crearea de Centre Teritoriale de Competențe, modificarea Regulamentului de Organizare și Funcționare a OAR, micșorarea numărului de membri din forurile de conducere și responsabilizarea acestora.
Respingerea fermă pare să fi privit doar anumite modificări, altele fiind acceptate și apreciate.
„Avem o problemă de comunicare cu membrii. A reieșit că mulți membri au respins ferm unele lucruri și ar fi fost de acord cu altele. O greșeală majoră a fost de a se impune imediat un proces mare. Anumite reforme trebuie făcute pe secțiuni și discutate mai bine cu membrii. Reforma este absolut necesară, o vrea toată lumea, dar s-a votat în bloc împotriva ei la conferință. Vrem să avem un proces de comunicare mai bun pe viitor ”, a declarat Ștefan Ghenciulescu, vicepreședinte și membru în Colegiul Director al OAR în cadrul unei conferințe de presă.
Comunicarea dintre centru și filiale trebuie întărită
Lipsa de comunicare pare să fie una dintre marile probleme ale OAR. De multe ori, ceea ce se discută în OAR la nivel național nu ajunge și la filiale.
“Am propus o articulare centru-teritoriu mai puternică printr-un consiliu național mai funcțional și mai responsabil în raport cu filialele. Există filiale mari și mici, active și inactive. Ele trebuie să funcționeze pe aceleași principii”, explică Ana Maria Zahariade, vicepreședinte și membru în Colegiul Director al OAR.
Acest deziderat ar trebui să fie realizat pe de o parte prin reducerea numărului de membri ai Consiliului Național al OAR, iar pe de altă parte prin stabilirea unui contract între filiale și membrii Consiliului Național, prin care aceștia din urmă să își ia angajamentul să discute problemele în teritoriu.
Printre reformele propuse de Colegiul Director al OAR se numără și reducerea numărului de reprezentanți din Consiliul Național, de la 110 la 43. Numărul acestora este stabilit în prezent după algoritmul de un reprezentant la 100 de arhitecți înregistrați în OAR. Conform propunerii, algoritmul ar fi schimbat în 1 la 300.
Această propunere a fost motivată de faptul că nu întotdeauna reprezentanții Consiliului Național au legătură cu filiala din care fac parte, susține Iulia Stanciu, vicepreședinte și membu în Colegiul Director al OAR.
Pentru servicii complexe este propusă înființarea de Centre Teritoriale de Competențe
Deoarece există practici neunitare în modul în care funcționează filialele OAR și serviciile pe care le prestează, Colegiul Director a elaborat o listă de servicii administrative, care ar trebui să fie identice în toate filialele, dar și o listă de servicii complexe, de exemplu organizarea de concursuri de arhitectură, proiecte culturale și cursuri de formare profesională continuă, pentru care filialele să poată beneficia de expertiză de la centru.
Pentru aceste servicii complexe, conducerea OAR a propus înființarea unor noi structuri – Centrele Teritoriale de Competențe – care să deservească mai multe filiale. De altfel, conducerea OAR a și lansat în acest an primul cetru-pilot pentru zona de vest a țării, acoperind județețele Arad, Caraș-Severin, Hunedoara și Timiș.
Acesta a reușit să încurajeze autoritățile publice locale să promoveze concursuri de arhitectură, având în vedere că Legea achizițiilor publice din 2016 permite formula concursului de soluții. Acum 3 luni a fost semnat primul proiect de concurs. Al doilea este într-un stadiu foarte avansat, iar alte 6 sunt în discuție.
“Noi vrem să dăm posibilitatea tuturor arhitecților să aibă o șansă profesională la investițiile publice”, afirmă doamna Stanciu.
Deși durata de funcționare a programului-pilot a fost inițial stabilită până în luna decembrie a anului curent, deoarece a reprezentant un succes și este cerut la nivel local, el va fi menținut, mai spune doamna Stanciu.
Plan Național pentru Dezvoltarea Profesională Continuă a Membrilor OAR
Colegiul Director al OAR a mai propus și un Plan Național pentru Dezvoltarea Profesională Continuă a Membrilor OAR, având în vedere modificările care apar în privința tehnologiilor, a legislației specifice etc. Aceasta în contextul unei lipse de uniformitate a procesului de formare profesională la nivel de filiale. Pe de altă parte, chiar Ministerul Educației a cerut organizarea de astfel de programe la solicitarea Uniunii Europene. Programe de acest tip există deja în 13 țări din Uniunea Europeană.
Concret, propunerea conducerii OAR urmărea ca fiecare membru OAR să realizeze anual 24 de ore de formare profesională (reprezentând 24 de credite), din care 16 să se facă într-un sistem structurat, validat, iar restul de 8 într-un sistem informal, la alegerea arhitectului. Planul a fost conceput într-o primă fază ca o schiță și ar fi devenit obligatoriu de abia după o perioadă minimă de rulaj de 3 ani.
Propunerea a fost însă privită cu scepticism de unii membri ai OAR, ca o îngrădire a libertății de practicare a profesiei.
“A fost percepută ca o impunere, când a fost doar începutul unui proces și o discuție”, susține Ștefan Ghenciulescu, vicepreședinte OAR.
Prin acest Plan nu s-a pus problema ridicării dreptul de semnătură al arhitecților, oferă asigurări doamna Stanciu.
“Există o rezistență la formarea profesională continuă”, mai remarcă doamna Stanciu.
Programele de formare continuă vor fi susținute de conducerea OAR și în absența Planului. În acest sens va fi realizată până în luna decembrie o bază de date conținând cursuri accesibile online. De asemenea, a fost întocmită o listă cu 69 de potențiali lectori.
“Consiliul Național și Colegiului Director vor lucra în continuare pe aceste propuneri, să le mențină în discuție, să analizeze observațiile, criticile și sugestiile și să explice mai bine modificările propuse pentru a demonstra că ele sunt făcute cu bună credință și, mai ales, utile profesiei și poziției ei în societate, pe care OAR are datoria să le apere”, afirmă reprezentanții OAR.
Reformarea diverselor sectoare de activitate ale OAR vizate de aceste modificări poate fi făcută pe secțiuni, separat și într-un ritm mai lent. Propunerile dezvoltate vor fi supuse fiecare în parte dezbaterii deschise și apoi votului Conferinței Naționale. Totodată, va fi construit în foarte scurt timp un proces de consultare mai bun, care va include, printre altele, o platformă on-line de discuții.
Participanții la Conferința Națională din 28 octombrie au mai reiterat o serie de aspecte arzătoare pentru breasla arhitecților, de exemplu concurența neloială și nivelul onorariilor.
„Concurența neloială și semnătura de complezență sunt semnalate de foarte mult timp. Este o chestiune de lipsă de ținută profesională și de corupție”, consideră doamna Zahariade. Însă, aceste fenomene trebuie gestionate la nivelul filialelor. De la centru pot fi emise doar direcții de dezvoltare.
În opinia doamnei Stanciu, nivelul onorariului arhitectului reprezintă o problemă a pieței de proiectare din România. Un onorariu decent ar putea fi obținut numai dacă activitatea arhitectului nu s-ar mai rezuma doar la partea de autorizare a construcției.
În prezent, în OAR sunt înregistrați circa 9.600 de membri, din care 7.460 au drept de semnătură. La nivelul european, România are cel mai mic număr de arhitecți raportat la populația totală, după Albania.
Cititi revista ARENA Constructiilor
ARENA Constructiilor nov – dec 2017 (click aici)![]() |
ARENA Constructiilor , oct 2017 (click aici) ![]() |




Cei trei vicepreședinți au reușit să interpreteze votul de la CNExOAR exact pe dos, ca o rezistență a arhitecților la schimbarea (firește, bună) propusă de conducerea cu intenții bune.
De fapt Colegiul Director al OAR a ignorat prioritățile arhitecților (pe care le cunoștea, prin sondajele efectuate): autorizarea construcțiilor, controlul calității punerii în operă, consultarea reală a arhitecților etc. „Transformarea” propusă (nu reforma) a fost respinsă pentru că avea ca rezultat o birocrație fără legătură cu activitatea de proiectare.
Serviciile menționate sunt o enumerare foarte detaliată a îndatoririlor firești. Suspendarea sau anularea dreptului de semnătură, văzute ca servicii, sunt un exemplu strălucit în acest sens.
Marile propuneri, ca Planul Național de Dezvoltare Profesională Continuă și Centrele de competență sunt idei netestate, fără o proiecție bugetară, nerealiste, dar pentru care s-a insistat să fie incluse în regulamentele de funcționare și în organigramă.