click pe harta
Discuțiile au continuat în coaliție legat de cel de al șaselea pachet de măsuri fiscale, cel pentru care Guvernul nu și-a putut angaja răspunderea din cauza neînțelegerilor dintre partide.
Premierul spune că își dorește reducerea reală a personalului supradimensionat, descentralizarea și creșterea capacității administrative a primăriilor.
Toți membrii coaliției au fost de acord cu măsurile care prevăd creșterea capacității administrative și descentralizarea. Însă blocajul a apărut în cazul măsurilor de creștere a eficienței.
Ilie Bolojan a explicat că o diminuare cu 25% a posturilor totale este în realitate doar „pe hârtie”, deoarece ar fi eliminate numai posturile vacante. În acest fel, deși premierul a admis că „inițial reforma suna bine”, măsurile nu ar fi avut efecte reale asupra cheltuielilor.
Analiza făcută de Ministerul Dezvoltării arată că din cele circa 190.000 de posturi, prevăzute ca număr maxim în administrația locală, sunt ocupate doar aproximativ 129.000. „Dacă reduci 25% din posturile maxime, atingi aproape doar posturi neocupate, fără impact asupra bugetului”, a subliniat premierul.
Pentru a obține o reducere efectivă de 5% a personalului ocupat ar fi necesară tăierea cu circa 30% a numărului maxim de posturi.
La o țintă de 10%, ar trebui operate ajustări de aproximativ 40%, iar pentru 15% – de 45%, ceea ce ar însemna reduceri în 60% dintre unitățile administrativ-teritoriale din România.
Un prim „tablou” al administrației din fiecare localitate arăta unde există personal supradimensionat.
La momentul actual, MDLPA colectează date suplimentare pentru a corecta eventualele erori de raportare. Astfel că administrațiile locale și județene mai au o șansă de a raporta corect la Centru date despre organigramele lor.
Obiectivul este ca administrațiile care nu își pot acoperi nici măcar salariile din venituri proprii să se restructureze, iar economiile obținute să fie orientate către investiții, nu către acoperirea găurilor de funcționare.
Premierul a avertizat că, dacă aceste reforme nu vor fi implementate, orice creștere de venituri fiscale va fi „înghițită” de cheltuielile structurale, iar România va reveni rapid în situația actuală de presiune bugetară.
„Nu cred că e normal să luăm impozite mai mari pe proprietăți și banii să nu meargă în investiții, ci într-o gaură neagră a cheltuielilor inutile”, a avertizat Bolojan.
Personal supradimensionat: În Bihor 2%, la Galați 17%
Numărul maxim de posturi este limita superioară pe care nu o pot depăși posturile cuprinse în organigramele autorităților locale. Organigramele sunt stabilite de către fiecare consiliu local și diferă de la o localitate la alta, reflectând politicile publice locale. Acest număr maxim include și posturile neînființate și vacante.
Astfel, pentru a aplica o reducere de 10% a posturilor ocupate la nivel de țară, fiecare județ va trebui să reducă numărul maxim de posturi cu 40%.
Aplicând această formulă de calcul, câteva județe se încadrează la o reducere efectivă de posturi ocupate mai mică decât este ținta de 10% la nivel de țară.
Datele arată că personalul acelor administrații este mai puțin supradimensionat, fiind mai puține posturi ocupate efectiv din numărul maxim de posturi pe care legea le permite să îl aibă în organigramă.
Astfel, în Bihor este necesară o reducere de personal de doar 2%, ceea ce reprezintă cel mai mic procent la nivel național. În Tulcea reducerea de posturi ocupate estimată ca fiind necesară la acest moment este de 4%, iar în Arad, Bacău, Vaslui ar fi nevoie de o reducere de câte 5%. În Călărași de 7%.
La polul opus, Galați se află în fruntea listei cu o reducere necesară de 17% pentru a atinge obiectivul de scădere cu 10% a posturilor ocupate la nivel național.
În Sălaj și Argeș ar fi necesară o reducere de 16%, iar în Mehedinți de 15%.
Județele Vrancea și Buzău ar trebui să reducă personalul cu 14%, în timp ce în Mureș ar fi necesară o reducere de 13%, iar în Neamț și Maramureș de 12%.
Aceste procente arată unde ajustările de personal ar trebui să fie cele mai ample pentru a ajunge la echilibrul dorit la nivelul întregii țări.
Prin urmare, în unele județe reducerea necesară pentru atingerea țintei de 10% este semnificativ mai mică decât media, ceea ce arată că acolo administrațiile sunt deja mai aproape de ținta de optimizare a personalului.
În altele (Galați, Sălaj, Argeș, Mehedinți), restructurarea ar trebui să fie mai amplă, semnalând un nivel mai ridicat al personalului raportat la necesarul estimat.
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 5/iulie – august 2025
