Proiectele pentru reabilitarea clădirilor cu risc seismic sunt îngreunate de mai multe prevederi legislative în dezacord, precum și din cauza faptului că nu sunt alocate suficiente fonduri. Acestea au fost principalele rezultate ale analizei asupra riscului seismic al clădirilor existente, realizate de Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației.
Fondurile nu au fost alocate eficient
Din analiză reiese faptul că alocările bugetare sunt foarte scăzute în comparație cu necesarul. Deși a existat o creștere a fondurilor alocate de-a lungul anilor, la un cost brut estimat pentru lucrări de consolidare de 2.000 lei/mp, o alocare bugetară anuală de 5 milioane lei este suficientă pentru consolidarea a 2.500 mp de clădire, fără a include și costul lucrărilor de proiectare.
Există mai mult de 700.000 mp de suprafață locuibilă în clădirile încadrate în clasa I de risc seismic care sunt eligibile pentru acest program.
La o rată similară de alocare a bugetului este nevoie de aproximativ 350 de ani pentru a consolida clădirile din clasa I de risc seismic, identificate până acum. Totuși, așa cum s-a menționat, numeroase clădiri vulnerabile seismic nu au fost expertizate tehnic, nefiind încadrate anterior într-o clasă de risc seismic.
Sursele alternative de finanțare nu sunt folosite
Finanțarea pentru măsurile de reducere a riscului seismic al construcțiilor existente prin consolidare se bazează, în principal, pe finanțări guvernamentale. Cu toate acestea, alocările bugetare sunt insuficiente pentru a acoperi fondul construit vulnerabil seismic identificat până în prezent.
Investiții reduse ale autorităților locale
Autoritățile locale fac investiții reduse pentru diminuarea riscului seismic al construcțiilor existente, având în vedere bugetele mici și capacitatea administrativă redusă, precum și lipsa unor criterii de prioritizare. Este puțin probabil ca autoritățile locale să investească fonduri suplimentare semnificative în lucrările de consolidare, cu excepția cofinanțării pentru accesarea proiectelor finanțate de guvern, UE sau alte fonduri private dedicate.
Oportunitatea de finanțare UE nu este exploatată
Investițiile în eficiență energetică reprezintă o oportunitate de a iniția lucrări complexe de renovare pentru clădirile publice sau private. În prezent, aceste finanțări nu pot fi utilizate pentru clădiri cu risc seismic ridicat.
Autoritățile locale semnalează că, în prezent, nu li se permite să utilizeze fonduri publice, proprii sau guvernamentale, pentru consolidarea structurală, în același timp cu creșterea eficienței energetice, se mai arată în analiză.
De asemenea, investițiile FEDR nu trebuie legate în mod necesar numai de eficiența energetică. Finanțarea poate fi alocată, de asemenea, altor priorități care pot include, de facto, consolidarea seismică. Totuși, acest aspect nu a fost vizat până acum.
Fondurile private insuficient mobilizate
Fondurile private pot fi investite în consolidare, în special în amplasamentele excelente, cu dinamică imobiliară ridicată. Consultările au relevat că procedurile de autorizare sunt extrem de lente și birocratice, ceea ce descurajează și blochează adesea investițiile private.
Totodată, programul finanțat de Guvern reglementat de OG 20 nu este atractiv pentru proprietarii privați, deoarece implementarea sa este imprevizibilă și îndelungată, prețurile pentru punerea în siguranță sunt percepute a fi prea mari, iar demolarea urmată de reconstrucție nu este o soluție permisă.
Reglementările de urbanism blochează sau descurajează consolidarea, în special în zonele protejate, întrucât coeficientul de utilizare a terenului (CUT) a devenit mai strict și, în practică, clădirile mai vechi nu îl respectă. În multe cazuri, este mai viabil din punct de vedere tehnic și financiar să se demoleze o clădire existentă și să se construiască una nouă pe baza normelor tehnice actuale de proiectare seismică. Cu toate acestea, unele dintre clădirile mai vechi au CUT-uri mai mari decât cele permise conform reglementărilor urbanistice actuale și reconstrucția ar conduce la reducerea ariei clădirii, ceea ce anulează viabilitatea financiară a activității.
Pentru proprietarii privați ai clădirilor vulnerabile seismic, împrumuturile bancare pentru acoperirea costurilor lucrărilor de consolidare sunt în prezent dificil de accesat, deoarece clădirile vulnerabile nu pot fi utilizate pentru a garanta împrumuturile. Excepțiile sunt rare și sunt posibile pentru clădirile din locații principale ale căror modele de afaceri post-consolidare sunt așteptate să fie suficient de profitabile pentru a acoperi rambursarea împrumutului bancar (precum este cazul clădirii Cărturești Carusel din centrul orașului București). Ar putea fi acordate mai multe împrumuturi, cu condiția să existe un mecanism de garantare a împrumutului pentru a acoperi riscul bancar; această abordare a fost testată și implementată cu succes în schema de împrumuturi ipotecare Prima Casă.
Consultările au arătat că sectorul bancar este interesat și deschis pentru a discuta despre instrumentele bancare potențiale care vizează consolidarea. Astfel, există o oportunitate valoroasă de a progresa în acest segment.
Planul de acțiune
Conform analizei, pentru a putea fi facilitat procesul de reabilitare, va fi realizat un plan de acțiune pentru reforma legislativă și instituțională. Printre aspectele ce trebuie luate în considerare amintim următoarele:
* Sunt necesare date actualizate și detaliate pentru sporirea amplorii și direcționarea corectă a acțiunii
* Abordare strategică în întreg fondul construit și privind toate grupurile vulnerabile
* Un cadrul legislativ care să permită acțiuni: este necesară eliminarea prevederilor legislative caduce sau a căror punere în aplicare nu este realizabilă din cauza unor circumstanțe obiective
* Armonizarea și simplificarea legislației: prevederile legislative referitoare la reducerea riscului seismic există în diferite acte normative, adesea necorelate între ele. Pachetele legislative cu privire la urbanism și construcții nu sunt suficient de armonizate. Ambele ar trebui să se integreze cu un set de reglementări de restabilire a vieții socio-economice post-cutremur, subiect care nu este suficient abordat.
* Crearea facilitatorilor de acțiune de reglementare: mai multe prevederi legislative care nu au fost puse în aplicare, deoarece nu s-a acordat alocarea resurselor adecvate. Cerințele legislative ar trebui să fie întotdeauna însoțite de o evaluare adecvată a capacităților necesare și de fluxuri de finanțare dedicate.
Descărcați aici Raportul MLPDA
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 8/noiembrie-decembrie 2020
