PSC Transilvania: Suspendarea sau diminuarea finantarii dupa semnarea contractelor ii afectează grav pe constructori

Alexandra Stoica, președinta filialei Transilvania a Patronatului Societăților din Construcți

Programele naționale de investiții sunt esen­țiale pentru susținerea sectorului de con­strucții. “Au o importanță maximă”, spune Alexandra Stoica, președinta filialei Transilvania a Patronatului Societăților din Construcții.

Aceste investiții joacă un rol crucial în menți­nerea activității firmelor de construcții, mai ales în contextul economic actual, în care predictibilitatea și continuitatea proiectelor sunt esențiale.

Președinta PSC Transilvania este de părere că “la un moment dat este bine să se oprească chiar din start o implementare care nu va be­neficia de fonduri până la final. Pentru că, da­că nu are finanțare, vor rezulta construcții ce vor trebui să fie puse în conservare”.

Ea oferă exemplul propriei companii, DAS Engineering Grup, care are în portofoliu un contract semnat cu CNI încă din 2020: o sală de sport care, după mai multe reluări și sus­pendări, se află în prezent în conservare.

Pentru constructori, deciziile de suspendare sau diminuare a finanțării, dar și asumarea de către autorități a unor proiecte care nu pot fi finanțate până la finalizarea lucrărilor au un impact serios, mai ales dacă sunt întrerupte după semnarea contractelor.

“Toate proiectele pe care noi le-am licitat și le-am câștigat sunt importante pentru susține­rea fluxurilor financiare și tehnice dintr-o com­panie. Am investit resurse financiare și umane în etapa de licitație și ne-am bazat pe faptul că vom recupera aceste costuri în perioada de implementare”, afirmă doamna Stoica.

Întreruperea proiectelor poate genera și alte costuri de conservare

Întreruperile de finanțare sau lipsa unor ordi­ne clare de începere generează blocaje în șantiere, iar unele construcții rămân nefinali­zate, devenind vulnerabile în fața intemperii­lor sau a vandalizării.

Conservarea provizorie a lucrărilor presupu­ne la rândul ei cheltuieli. “Sunt costuri cu tre­cerea iernii, cu paza. Dacă s-au montat ca­bluri sau tubulaturi, trebuie să le protejezi împotriva vandalismului, a furtului sau a de­teriorărilor. Iar asta costă”, subliniază Alexandra Stoica.

În mod normal, aceste cheltuieli ar trebui să fie în sarcina antreprenorului, dar depinde și de stadiul lucrărilor și de durata suspendării.

Jaloane europene atinse, dar fără planificare pe termen lung

În ceea ce privește percepția decidenților po­litici față de programele de investiții, Alexandra Stoica remarcă o abordare strict politică: “Politicienii privesc aceste programe din perspectiva atingerii jaloanelor impuse de Uniunea Europeană. Majoritatea proiecte­lor în derulare urmează politicile UE, în speci­al în zona de eficiență energetică.”

Mai ales în cazul proiectelor finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) sau CNI se aplică cerințe stricte pri­vind reducerea consumului energetic al clădi­rilor. Aceste proiecte au adus un salt tehnolo­gic în echiparea imobilelor: “Sunt dotate cu pompe de căldură, panouri solare, panouri fotovoltaice, sisteme de ventilație, tâmplărie performantă. Sunt, practic, investiții pre­mium la nivelul pieței.”

Dar un aspect insuficient discutat în spațiul public este necesitatea de a asigura mente­nanța acestor echipamente de înaltă tehno­logie. “După ce se vor realiza marile investiții, statul va trebui să investească în mentenanță. Vom avea foarte multe clădiri dotate cu echi­pamente de ultimă generație, care vor avea nevoie de întreținere continuă.”

Din păcate, avertizează liderul PSC Transilvania, în România această activitate es­te deficitară: “La noi, partea de management și mentenanță este foarte subdezvoltată. Bugetele pentru mentenanță, deși sunt buge­te pe termen lung, nu sunt nici pe departe la fel de atractive ca cele pentru investiții noi.”

Mai mult, mentenanța modernă presupune personal specializat: “Când ai de intervenit la o pompă de căldură sau un sistem fotovol­taic, nu mai e ca la radiatoarele clasice. Ai ne­voie de oameni foarte bine pregătiți, cu cu­noștințe tehnice avansate. Or, aceștia sunt foarte puțini și trebuie foarte bine plătiți”.

Cu toate acestea, doamna Stoica consideră că mentenanța ar putea deveni o oportunita­te de dezvoltare pentru firmele din sector, în­tr-o perioadă viitoare în care volumul investi­țiilor noi ar putea scădea: “Când vor fi mai puține investiții noi, mentenanța poate oferi o nouă direcție pentru companii. Dar trebuie regândit tot lanțul de resurse și competențe.”

De altfel, și în procedurile de achiziție publică apar tot mai des cerințe dificil de îndeplinit. “Există licitații în care autoritățile contractan­te cer experiență în clădiri verzi și solicită și anumite certificări de prim rang”, spune Alexandra Stoica.

De asemenea, o problemă a contractelor de proiectare și execuție este că, la proiectare, mulți dintre beneficiari au început să solicite folosirea BIM, în contextul în care sunt foarte puține companii care au implementate deo­camdată astfel de tehnologii.

Președinta PSC Transilvania a atras atenția și asupra faptului că numărul licitațiilor a scăzut în ultimele luni, ceea ce accentuează presiunea asupra firmelor care depind de proiectele publice: “În trecut, erau extrem de multe licitații. Acum, ritmul este mai lent, iar incertitudinea planează asupra multor in­vestiții. La jumătatea anului trecut participam la aproximativ 30 de licitații. Acum suntem la jumătatea anului 2025 și pot număra pe de­getele de la o mână licitațiile la care participăm”.

”Ar fi extraordinar pentru noi, ca breaslă a constructorilor, să fim mai uniți”

Un dialog real între autorități și reprezentan­ții sectorului de construcții ar permite politici­enilor să nu ia măsuri neadaptate realității din teren, cu efecte negative asupra firmelor. “Noi cunoaștem realitatea din piață. Dar deci­ziile se iau pe criterii politice sau bugetare, fă­ră să se înțeleagă implicațiile tehnice și eco­nomice”, subliniază doamna Stoica.

Totodată, Alexandra Stoica spune: ”Ar fi ex­traordinar pentru noi, ca breaslă a constructorilor, să fim mai uniți. Măcar în vre­murile astea să fim mai uniți și mai activi. Eu de asta am și intrat în PSC și mi-am dorit să în­ființez filiala din Transilvania, pentru că avem toți aceleași probleme. Trebuie să avem o vo­ce și o prezență în spațiul public ca să ne ia ci­neva în seamă, pentru că generăm o mare plus valoarea pentru societate”. n

Patronatul Societatilor din Constructii (PSC) este membru fondator al Federației Patronatelor Societăților din Construcții (FPSC), singura federație reprezentativă la nivel de Sector de activitate –  Construcții civile și industriale.

Confederația Antreprenorilor și Investitorilor din România (CAIR) a fost înființată la inițiativa Federației Patronatelor Societăților de Construcții și a Federației Patronatelor din Turismul Românesc.