Blocajele politice, neglijenţă şi lipsa de consens politic asupra proiectelor de dezvoltare au încetinit până acum absorbţia fondurilor europene.
Viceprim-ministrul Vasile Dîncu, ministrul dezvoltării regionale, a afirmat în cadrul unei conferinţe de presă: “E adevărat că am avut o bună perioadă o pierdere de ritm în absorbţia fondurilor europene, în primul rând din cauza unor blocaje politice şi a unor neglijenţe.”
Dîncu nu crede că există un sabotaj internaţional la adresa României pentru a bloca absorbţia fondurilor europene. El spune ca “de foarte multe ori, România este sabotată de prostia românească, pentru că noi pur şi simplu nu am înţeles nevoia de a lucra împreună, indiferent de forţa politică şi moment politic, de a găsi resurse pentru a lucra în interesul tarii”.
Competiţia politică, iraţională de foarte multe ori, a sabotat România.
Adesea, s-a împins această competiţie şi în domeniul absorbţiei fondurilor europene.
În al doilea rând Dîncu crede că au existat perioade întregi în care politica a uitat de menirea ei, aceea de a participa la o mai bună dezvoltare a ţării şi de a creşte nivelul de trai al populaţiei.
“Cred că ne-am sabotat singuri în foarte multe faze ale vieţii noastre sociale şi politice”, a afirmat viceprim-ministrul tehnocrat, de profesie sociolog.
Pe de altă, ministrul Dîncu s-a declarat încrezător într-o redresare a situaţiei. “Am speranta, optimismul de a crede ca din acest an am început un alt tip de colaborare inclusiv cu forţele politice (…). Avem senzaţia că se schimbă ceva în România, că trăim sfârşitul unei civilizaţii politice care a produs mai mult subdezvoltare şi că oamenii au înţeles că este nevoie de o altă atmosferă. Tot mai mult partidele politice acceptă că este nevoie să construim împreună şi că trebuie lăsat conflictul politic continuu la o parte. Eu cred că lipsa aceasta de solidaritate în jurul unui proiect a dus până la urmă la toate aceste deficienţe, la întârzieri şi la pierderi foarte mari de bani”.
În plus, absorbţia fondurilor europene a fost încetinită până acum şi de procedurile birocratice, de exemplu de o “supra-complicare” a ghidurile pentru programele europene, întocmite de autorităţile române, dar şi pe partea de prelucrare a cererilor şi control al programelor, consideră domnul Dîncu.