Propuneri care ar trebui luate în considerare la elaborarea Proiectului de HG pentru “Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor”
Trecerea de la economia centralizată, la economia de piaţă a reprezentat o preocupare şi în domeniul construcţiilor după Revoluţie. Ministerul Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului al României a avut în acest sens iniţiative pe care le consider lăudabile.
Una dintre iniţiativele MLPAT, în urma colaborării cu Ministerul federal al Amenajării Teritoriului, Construcţiilor şi Urbanismului din Germania, s-a concretizat în participarea unor specialişti români la un program mai amplu de perfecţionare pentru Europa de Est.
Programul s-a desfăşurat în perioada 1992-1993, la „Institutul de formare profesională a constructorilor din întreprinderile mijlocii germane” (BFW-BAU) Dortmund, sub patronajul „Asociaţiei centrale a întreprinderilor mijlocii de construcţii germane” (ZDB) Bonn, care a finanţat programul pentru specialiştii din România şi Bulgaria.
In urma unei selecţii, am devenit unul dintre participanţii care au avut privilegiul de a participa la primul program de perfecţionare organizat de Germania pentru ţări din Europa de Est. La acea dată am fost angajat la Inspecţia de Stat în Construcţii – Bihor.
Prin ORDINUL MLPAT nr. 287/D-1992 s-a aprobat formarea şi deplasarea specialiştilor români în Germania, pentru a participa la stagiul de perfecţionare. Este de menţionat că acest Ordin a cerut participanţilor, “să pună în aplicare cunoştinţele şi experienţa dobîndite” precum şi “comunicarea acestora prin reviste de specialitate”.
Participarea la seminarul din Germania mi-a oferit posibilitatea de a renunţa la toate prejudecăţile avute, la informaţiile eronate cu care am fost “intoxicaţi” în ţară şi la un mod de gândire axat pe căutarea permanentă de similitudini cu modul nostru de “asigurare a calităţii”. Sunt multe detalii, care ar putea constitui subiectul unui alt articol…
In anul 1993 Inspecţia de Stat în construcţii şi MLPAT-ul au avut iniţiative de schimbare a legislaţiei. Conform uzanţelor de atunci, ISC a cerut inspecţiilor teritoriale în construcţii propuneri pentru elaborarea viitoarei legi, privind calitatea în construcţii (Legea Nr. 10/1995).
Inspectorul şef al ISC Bihor, considerând că m-am întors îmbogăţit cu proaspete cunoştinţe de la seminarul din Germania, mi-a încredinţat redactarea propunerilor pentru “Regulamentul pentru instituirea Controlului de stat al calităţii construcţiilor”.
Am considerat necesar să subliniez că ţara din care tocmai m-am întors funcţionează pe cu totul alte principii, statul nefiind de loc implicat în controlul calităţii constructiilor şi am redactat o adresă în acest sens, care a fost transmisă Inspecţiei de Stat în Construcţii.
După înapoierea în ţară, am fost preocupat de asigurarea calităţii în construcţii în plan legislativ şi practic. Am analizat pe de altă parte eficienţa şi oportunitatea instituţiei abilitate prin lege cu exercitarea controlului statului în domeniul calităţii în construcţii (Inspectoratul de Stat în Construcţii), publicând 16 articole în diverse reviste de specialitate.
Având în vedere că legislaţia şi mecanismele de funcţionare referitoare la asigurarea calităţii în construcţii în ţara noastră nu au fost concepute în baza unui model european, consider că este încă de mare actualitate strategia propusă în anul 1993 de subsemnatul, care ar fi fost normal să fie dezbătută cu argumente pro şi contra la nivelul societăţii, înainte de adoptatarea Legii Nr. 10/1995 şi de elaborare a Regulamentului pentru instituirea Controlului de stat al calităţii construcţiilor.
De dată recentă am aflat din informaţiile difuzate de “ARENA Construcţiilor” despre intenţia de modificare a legislaţiei prin “Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor”, ale cărui teze sunt în curs de consultare publică.
Am rămas surprins de modalitatea, în opinia mea, lipsită de transparenţă de adoptare în a proiectului de HG pentru “Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor”.
Nu am înţeles (din răspunsul primit de la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei la propunerile pe care le-am transmis) raţiunea pentru Proiectul de HG ”s-a aflat în consultare publică în anul 2018 (!) şi (abia) acum a fost în consultare interinstituţională (se adreseaza doar ministerelor avizatoare)”, timp de 10 zile. Ce se urmăreşte de fapt ?
Asemenea schimbări de substanţă, caracterizate de Proiectul de HG „Subiect de importantă majoră pentru dezvoltarea teritoriului naţional”, „care va urmări configurarea unui sistem eficient și eficace de planificare și implementare a investițiilor publice și private, simplu, transparent, ușor de înțeles și orientat către rezultate, deschis la inovare, care să poată fi adaptat în funcție de dinamicele socio-economice, să aibă în primul plan profesionalismul și integritatea” să fie dezbătute superficial şi de cât mai puţini specialişti care ar fi interesaţi.
Dacă s-ar fi dorit o dezbatere serioasă, consider că această acţiune ar fi trebuit intens popularizată, pentru a fi cunoscută şi ar fi fost necesar să se prevadă termene mai generoase, pentru publicarea anunțurilor referitoare la această acțiune, nu termenele minime prevăzute de Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică.
Mai important, dacă se doreşte o transparenţă decizională, în opinia mea ar fi trebuit publicat întreg Codul, aşa cum s-a procedat în anul 2006, când Inspectoratul de Stat în Construcţii a prezentat proiectul “Codului Construcţiilor” (care în urma criticilor din ţară şi din străinătate nu a mai fost adoptat !).
In situaţia în care dezideratul declarat de proiectul de HG constă în “configurarea unui sistem eficient și eficace de planificare și implementare a investițiilor publice și private, simplu, transparent, ușor de înțeles și orientat către rezultate este important să se analizeze obiectiv „Concluziile studiilor, analizelor și dezbaterilor” care semnalează carenţe majore datorate preponderent legislaţiei existente pornind de la analiza aprofundată a cauzelor care au creat deficienţele menţionate.
In loc să rătăcim pe drumuri care duc spre necunoscut, dacă vom fi lămuriţi că avem o singură cale de urmat, intenţiile se pot transforma cu siguranţă în rezultate bune. Este tragic că abia după 30 ani de tranziţie se pun în discuţie abateri de la direcţia europeană.
Factorii cu putere de decizie au de ales între dorinţa de a păşi spre ceva nou şi performant, sau dorinţa de a mima schimbarea. Riscul din acest moment este să ne continuăm drumul, cosmetizând vechiul sistem. Cu toate greşelile, chiar dacă vom face uneori şi paşi nesiguri, e preferabil să ne îndreptăm, într-o direcţie bună. Dacă vom avea înţelepciunea de a învăţa din experienţa altora, vom face mai puţine greşeli.
Pornind de la principiile enunţate, din dorinţa de nu se adopta o altă strategie greşită, am considerat extrem de utilă şi am propus Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei consultarea opiniilor specialiştilor români, care au dobândit o experienţă în ţările Uniunii Europene şi au publicat articole în reviste de specialitate.
Consider că în aceste momente este imperios necesar să fie luate în considerare opiniilor specialiştilor care au fot trimişi la specializări chiar de Ministerul Lucrărilor Publice, precum şi dorinţa formulată atunci de “aplicare a cunoştinţelor şi a experienţei dobîndite”, aşa cum s-a cerut prin Ordinul MLPAT nr. 287/D-1992.
In absenţa unui model european care şi-a probat eficienţa, există posibilitatea ca în perspectivă să avem rezultate la fel de nemulţumitoare, similare celor prezentate în Proiectul HG (a se vedea cap. “III. REZULTATELE CERCETĂRILOR, STUDIILOR ŞI DOCUMENTĂRILOR ŞTIINŢIFICE EFECTUATE”)
Conjunctura prin care s-a elaborat legislaţia din domeniul asigurării calităţii constructiilor în România este puţin cunoscută. In aceste momente în care, citez din Proiectul de HG, “studiile au scos în evidență necesitatea unei mai bune definiri a rolului statului în procesele de planificare și construire, a controlului exercitat de autoritățile statului”, consider că este important să cunoaştem de unde am pornit, unde suntem şi în ce direcţie dorim să mergem…
Propunerile făcute de subsemnatul în anul 1993, care le puteţi citi în continuarea articolului, propuneri transmise Inspecţiei de Stat în Construcţii din România de ISC Bihor, pot aduce clarificări însemnate referitoare la strategia care a fost adoptată.
Prezenarea unor opinii, mai puţin cunoscute, este importantă pentru o dezbatere serioasă de idei şi o Consultare publică, care are ca deziderat asigurarea transparenţei în luarea deciziilor, în scopul alegerii celui mai performant model din domeniul construcţiilor, edificat pe principii europene, care poate aduce rezultatele dorite de întreaga societate.
Răspunsul primit de la reprezentanta Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei îmi dă speranţe că propunerile subsemnatului vor fi aduse la cunoştinţa Comisiei de elaborare a tezelor proiectului de cod…