Bugetul pentru programul Anghel Saligny va fi mai mic anul viitor decât anul acesta, a estimat premierul Ilie Bolojan în cadrul întâlnirii sale cu primarii din Asociația Municipiilor din România.
Totodată, el a propus și o regulă tranzitorie pentru 2026: accesarea fondurilor din Anghel Saligny cu o cofinanțare de 20%, pentru a permite unităților administrativ-teritoriale cu capacitate financiară mai mare să atragă fonduri, reducând presiunea asupra bugetului.
„Componenta investițiilor este una dintre cele mai dificile componente de gestionat pentru România”, a spus Ilie Bolojan. Aceasta din cauza supracontractării și lipsei de coordonare și predictibilitate din ultimii ani.
În cadrul PNRR, România a avut inițial aproximativ 28 de miliarde de euro, însă au fost semnate contracte de finanțare de 47 de miliarde de euro, după care țara a mai și pierdut 8 miliarde de euro din componenta de împrumut din cauza deficitului mare al bugetului de stat. „Comisia Europeană a spus: nu mai aveți spațiu fiscal, nu avem cum să vă lăsăm acel împrumut”, a precizat premierul.
În final, România a rămas cu puțin peste 20 de miliarde euro, ceea ce înseamnă o supracontractare dublă.
Premierul a anunțat că PNRR-ul a fost închis săptămâna trecută, atât în ceea ce privește aprobările de la nivelul Comisiei Europene, cât și proiectele supracontractate pentru administrația publică locală.
Referitor la componenta PNRR dedicată administrației locale, inițial erau contracte alocate prin PNRR în valoare de puțin peste 20 de miliarde de lei, iar contractele semnate se apropiau de 30 de miliarde de lei, (Componenta 5 – Valul Renovării, Componenta 10 – Fondul Local, Componenta 11 – Turism Și Cultură, Componenta 15 – Educație). După ce a intrat în vigoare ordonanța prin care contractele nesemnate au fost denunțate, „au mai rămas 4,2 miliarde de lei de contracte semnate peste fondurile pe care le-am avut”, spune Bolojan.
În această situație, Guvernul a decis să asigure finanțarea acestor 4,2 miliarde din bugetul național, cu condiția ca această supracontractare să fie acoperită prin „diminuarea altor proiecte de investiții finanțate din bugetul național”.
- Premierul a anunțat care sunt marile provocări în pregătirea bugetului pentru anul viitor
În primul rând vor fi reduse transferurile către administrațiile locale, întrucât „România nu mai poate să transfere fondurile pe care le-a transferat până acum”.
De asemenea, autoritățile locale trebuie să își calculeze creșterea impozitelor pe proprietate astfel încât sumele suplimentare să compenseze diminuarea alocărilor pe care le vor primi de la bugetul de stat.
De asemenea, se va limita spațiul pentru investiții din bugetul național, deoarece anul viitor trebuie consumate „cele 10 miliarde de euro care le mai avem din PNRR”, ceea ce lasă un spațiu foarte restrâns pentru alte programe.
TOPUL CONSTRUCTORILOR: Marii constructori romani prind avant
- Reforma administrației – reduceri de cheltuieli și întărirea capacității administrative
Premierul a anunțat că există acord de principiu asupra reformei administrative, care include:
* reducerea cheltuielilor din administrație cu 10%;
* adoptarea unei noi grile după ordonanța 63, redusă cu aproximativ 30%;
* aplicarea a două scenarii pentru UAT-uri: reducerea personalului pentru a se încadra în noua grilă (regulă obligatorie de la 1 ianuarie 2027) sau reducerea anvelopei salariale cu 10% (regulă tranzitorie pentru anul următor).
Premierul a descris și măsuri suplimentare din proiectul legislativ:
* întărirea capacității administrațiilor locale în urbanism, planificare, încasare de taxe și debite;
* introducerea reținerii la sursă pentru persoane cu restanțe la bugetul local;
* o formulă anuală de testare pentru menținerea angajaților competenți;
* clarificarea competențelor pe zona jocurilor de noroc, inclusiv posibilitatea autorității locale de a interzice total sau de a stabili taxe speciale.
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 8/noiembrie-decembrie 2025
