Creșterea accelerată a prețurilor de consum din ultimul trimestru al anului trecut a făcut ca rata anuală a inflației să ajungă la 8,19% în decembrie, aceasta fiind cea mai ridicată valoare din ultimii 10 ani.
Potrivit unui raport al BNR, plafonarea și compensarea prețurilor la energia electrică și gazele naturale pentru populație a diminuat inflația în noiembrie, dar în decembrie a sărit peste nivelul prognozat.
Principala cauză o reprezintă creșterea cotațiilor bunurilor energetice de pe piețele globale, reflectată și în prețurile celor de pe piața internă.
În perioada octombrie-decembrie prețul en gros pentru gazele naturale a depășit de peste 7 ori, iar în cazul energiei electrice, de peste 4 ori, nivelurile din perioada similară a anului anterior.
Inflația de bază a cunoscut un avans notabil în ultimele luni ale anului trecut, în principal ca urmare a creșterilor generalizate ale costurilor cu materiile prime (în special energetice) și cu materialele. Asta și în contextul funcționării cu sincope a lanțurilor de producție și aprovizionare.
În același timp, cererea s-au mai atenuat ca urmare a unei scăderi a puterii de cumpărare a consumatorilor, dar și a intensității sporite a celui de-al patrulea val pandemic.
Deși atenuată, totuși cererea existentă favorizează transmiterea în prețurile finale a scumpirilor menționate.
De asemenea, așteptările operatorilor din toate domeniile de activitate privind creșterea inflației au condus la transmiterea mai rapidă a costurilor de producție în prețurile finale.
În industrie și în construcții, expectațiile inflaționiste pe termen scurt au consemnat maxime ale ultimilor 17 ani.
Însă, pe termen mai lung, agenții economici nu estimează creșteri așa mari ale inflației, odată epuizate efectele șocului de pe piața energiei. Acesta reprezintă un semnal favorabil.
BNR estimează o inflație de 9,6% în decembrie anul acesta
Prognoza BNR indică o creștere inflației în primul trimestru al acestui an, urmată de o scădere graduală pe parcursul trimestrelor următoare, când sunt așteptate majorări de mai mică amploare ale prețurilor energiei.
Rata anuală a inflației este estimată la 9,6% în luna decembrie 2022, cu un maxim pe parcursul lunii aprilie, odată cu expirarea schemelor de sprijin al consumatorilor casnici de energie electrică și gaze naturale.
Majorări ale prețurilor la energia electrică și gazele naturale, dar de magnitudini semnificativ mai reduse, sunt preconizate și în iulie și, respectiv, octombrie 2022, fiind justificate de reînnoirea contractelor de furnizare
Astfel, traiectoria inflației va rămâne ridicată până la finele trimestrului III 2023, urmând ca un trimestru mai târziu să reintre în intervalul țintei; în decembrie 2023, proiecția indică o valoare de 3,2%.
Se pregateste inceperea edificarii unei noi cladiri de birouri
În lipsa creșterii consumului depindem de atragerea fondurilor europene
Ca efect al creșterilor prețurilor energiei, care reduc veniturile reale ale populației, creșterea consumulului se va tempera semnificativ și în trimestrul I 2022.
Aceasta va afecta creșterea economică ce se bazează majoritar pe consumul populației.
De altfel, avansul economiei se va atenua pe parcursul trimestrelor IV 2021 și I 2022, prognozează analiștii BNR.
Șansa economiei românești ar fi dată de începerea atragerii de fonduri prin programul „Next Generation EU”, ce beneficiază de alocări extrem de generoase.
Acestora li se adaugă volumul amplu de cheltuieli publice destinate investițiilor, strâns legate și de fondurile europene alocate prin exercițiul financiar multianual 2021-2027.
Analiștii BNR consideră că dinamica formării brute de capital fix ar putea să o depășească, ca ritm, pe cea a consumului populației începând chiar de anul viitor. Aceasta ar consfinți un aport solid la creșterea PIB, precum și la dinamizarea potențialului economiei pe termen mediu.
Atragerea fondurilor europene pare să fie vitală pentru creșterea economică, după cum reiese din raportul BNR.
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 8/ noiembrie-decembrie 2021
