Economia României era pe cale să-și ia viteză la începutul anului 2025, datorită, în special, construcțiilor, agriculturii și serviciilor și perspectivelor mai bune de export. Dar, incertitudinile generate de impunerea tarifelor americane și, de asemenea, de volatilitatea politică și fiscală internă sporită sunt de așteptat să atenueze exporturile, sentimentul economic și, în cele din urmă, investițiile și consumul.
Prognoza de astăzi a Comisiei Europene privind evoluția economiei românești arată
o creștere moderată a PIB-ului real de 1,4% în 2025, care urmează să se întărească în continuare la 2,2% în 2026.
Analiștii CE preconizează că inflația va scădea, dar va rămâne ridicată, în timp ce șomajul va scădea marginal.
Deficitul public general a fost de 9,3% din PIB în 2024, alimentat de creșteri foarte mari ale salariilor și pensiilor publice. Se estimează că va scădea modest la 8,6% din PIB în 2025 și 8,4% în 2026, reflectând un pachet de măsuri implementate la sfârșitul anului 2024.
Redresare modestă a creșterii pe fondul incertitudinii ridicate
Sectoarele de construcții, agricultură și transport prezintă perspective de performanță îmbunătățite, ajutate și de aderarea la Schengen și de modernizarea infrastructurii.
O revenire puternică a construcțiilor rezidențiale, împreună cu investițiile robuste finanțate de UE în infrastructura publică, sunt de bun augur pentru o redresare a formării brute de capital fix, în pofida faptului că investițiile private sunt afectate negativ de incertitudinea fiscală pronunțată și volatilitatea geopolitică.
În același timp, indicatorii arată o decelerare a vânzărilor cu amănuntul și a consumului privat, întrucât politicile restrictive privind veniturile și inflația încă ridicată sunt de natură să atenueze creșterea venitului disponibil.
În timp ce România are doar un comerț limitat cu SUA, creșterea tarifelor vamale din SUA este de așteptat să limiteze redresarea exporturilor României, în special a mărfurilor manufacturate, din cauza impactului negativ asupra partenerilor comerciali ai României din UE.
Contribuția negativă a exporturilor nete la creșterea PIB este estimată să scadă în 2025, deoarece decelerația cererii interne va reduce creșterea importurilor, iar perspectivele pentru exporturile de servicii și produse agricole s-au îmbunătățit.
În general, se estimează că creșterea PIB-ului real va crește doar modest, până la 1,4% în 2025, sub potențialul.
În 2026, inflația mai scăzută și relaxarea politicii monetare care va duce la condiții de finanțare mai favorabile vor susține creșterea consumului privat.
Presupunând că incertitudinea politică și fiscală se diminuează, încrederea investitorilor se va consolida, accelerând redresarea formării brute de capital fix.
Având perspective de creștere mai bune pentru partenerii comerciali din UE, se așteaptă ca exporturile să câștige în continuare acțiune, dar se estimează că contribuția exporturilor nete la creșterea PIB va rămâne ușor negativă.
În general, creșterea reală a PIB-ului este programată să se întărească moderat la 2,2%.
După o creștere semnificativă în 2024, deficitul de cont curent se preconizează să se reducă progresiv, dar să rămână la niveluri încă ridicate, de aproape 8% din PIB în 2025 și 7% din PIB în 2026.
Riscurile la adresa prognozei sunt înclinate spre scădere, în special dacă incertitudinea politică și fiscală internă persistă și cererea externă este afectată mai mult decât estimat.
Creșterile salariale până la moderate în orizontul de prognoză
Tensiunile pe piața muncii s-au diminuat, iar creșterea ocupării forței de muncă va continua atât în 2025, cât și în 2026, susținută în principal de mai multe angajări în sectorul privat.
Se estimează că rata șomajului va scădea în continuare până la aproape 5% până la sfârșitul anului 2026.
Creșterea de două cifre a salariilor nominale a continuat în 2024, afectând competitivitatea costurilor, dar se estimează că ritmul creșterilor salariale se va modera semnificativ în orizontul de prognoză.
O înghețare a salariilor publice a fost adoptată în decembrie 2024, iar introducerea unui mecanism de stabilire a salariului minim în februarie 2025 va conține probabil și alte creșteri mari ale salariilor din sectorul privat.
Procesul de dezinflare va continua mai lent
După o scădere notabilă a inflației IAPC la 5,8% în medie în 2024, dezinflația este probabil să continue, dar numai lent în 2025.
Inflația totală, excluzând energia și alimentele, în special a serviciilor, rămâne ridicată, iar eliminarea prevăzută a plafonului la prețurile energiei electrice pentru gospodării va duce la creșterea prețurilor interne la energie.
În schimb, evoluția prețurilor agroalimentare și internaționale la energie poate contribui la scăderea inflației.
În general, se estimează că inflația medie IAPC va scădea marginal, până la aproximativ 5% în 2025 și va urma o tendință de scădere mai pronunțată, până la sub 4% în 2026.
Se estimează că deficitul public va scădea treptat în 2025 și 2026
Deficitul public general al României a atins 9,3% din PIB în 2024, alimentat de creșteri mari ale salariilor din sectorul public, plăților dobânzilor și pensiilor.
La sfârșitul anului 2024, parlamentul a adoptat un pachet de măsuri de consolidare fiscală în valoare de aproximativ 2% din PIB.
Pachetul include un nominal înghețarea salariilor și pensiilor publice, precum și măsuri de venituri în valoare de 0,3% din PIB.
Drept urmare, se preconizează că deficitul va scădea la 8,6% din PIB în 2025 și, în condițiile unor politici nemodificate, la 8,4% în 2026.
Această prognoză nu include impactul reformei fiscale și al altor măsuri planificate în CMTM al României, care, dacă sunt concepute corespunzător și implementate în timp util, au potențialul de a reduce semnificativ deficitul și Guvernul într-o măsură mai mare, într-o măsură mai mare.
Se estimează că datoria va crește de la 48,9% din PIB în 2023 la aproximativ 63% din PIB în 2026, în mare parte cauzată de deficitele guvernamentale ridicate și de o creștere preconizată a plăților dobânzilor.
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 3/mai 2025
