Valentin Petrescu, președintele PPTT
Producătorii de tâmplărie termoizolantă traversează un an 2025 mai slab decât precedentul, indirect din cauza blocării finanțării pentru unele proiecte publice și a incertitudinii investitorilor privați.
Nu este vorba însă despre o prăbușire a pieței, ci despre o încetinire determinată de factori externi și de lipsa unor politici care să asigure stabilitatea sectorului.
În acest context, Patronatul Producătorilor de Tâmplărie Termoizolantă (PPTT) vine cu un mesaj ferm către Guvern: România este un puternic exportator de tâmplărie termoizolantă pe piața Europeană, iar Guvernul trebuie să țină cont de asta.
Anul 2025 va avea rezultate financiare puțin mai slabe, estimează Valentin Petrescu, președintele PPTT, și crede că pentru anul viitor ”este prea devreme să spunem dacă va continua scăderea, dar probabil că nu va fi una de amploare”.
Președintele PPTT reiterează că întotdeauna politicile guvernamentale influențează volumul investițiilor private.
Dacă proiectele de investiții publice par să fie blocate sau amânate, investitorii privați așteaptă mai întâi să vadă încotro se îndreaptă politicile publice. „Aceasta este ceea ce numim o criză oarecum indusă. Suntem în expectativă”, spune domnul Petrescu.
- Exporturile, pilonul cel mai puternic al industriei
Dacă piața internă oscilează în funcție de finanțările statului, piețele externe sunt cele care dau stabilitate. Însă chiar și acestea au început să traverseze o perioadă dificilă.
În ultimii doi ani, exporturile către Italia și Germania – două piețe majore pentru producătorii români – au scăzut consistent. Italia, spune Valentin Petrescu, „a scăzut foarte mult. Dramatic”, în timp ce Germania, „motor al economiei”, a redus de asemenea volumul achizițiilor.
Cu toate acestea, România rămâne una dintre cele mai puternice piețe exportatoare din Europa în domeniul tâmplăriei termoizolante.
Potrivit PPTT, România ocupă locul 2 în Europa la exporturile de tâmplărie, o situație fără precedent în vreo altă ramură economică autohtonă. O performanță care, spune domnul Petrescu, ar trebui să fie „un lucru de mândrie națională”.
Iar tocmai această performanță justifică așteptările patronatului față de executiv: Guvernul trebuie să protejeze ceea ce funcționează deja foarte bine, pentru că această ramură economică nu generează doar notorietate, ci și venituri consistente la buget.
- Ce cere PPTT Guvernului
Patronatul consideră că Guvernul nu și-a respectat propria promisiune: „Am avut un «gentlemen agreement», adică o strângere de mână cu Guvernul, în care se specifica foarte clar că facilitățile pentru sectorul construcțiilor sunt valabile zece ani. Angajatorii și-au ținut partea lor din înțelegere, guvernul nu și-a ținut partea de înțelegere”.
Renunțarea la aceste facilități, în plină perioadă de tranziții tehnologice și legislative, a amplificat presiunea asupra companiilor din acest sector de activitate.
Domnul Petrescu subliniază că aceste facilități nu erau un avantaj pentru firme, ci o formă de sprijin pentru salariați.
În acest context, PPTT a transmis Guvernului și Ministerului Economiei o serie de propuneri concrete, care nu ar afecta bugetul, dar ar consolida competitivitatea sectorului:
Sprijinerea firmelor care produc și exportă
Patronatul propune ca statul să ofere avantaje fiscale direcționate explicit către investiții – spre exemplu, posibilitatea ca firmele exportatoare să beneficieze de scutiri de impozit pentru sumele reinvestite într-un cont special. Măsura nu ar reduce veniturile bugetare, ci ar stimula modernizările și creșterea capacității de producție, explică domnul Petrescu.
Protejarea companiilor autohtone de concurența neloială din afara UE
Unul dintre cele mai sensibile subiecte pentru producătorii de tâmplărie îl reprezintă presiunea competițională venită din afara Uniunii Europene.
Potrivit președintelui PPTT, firmele românești se confruntă direct cu producători extra-comunitari care intră pe piață cu prețuri imposibil de egalat în mod natural, pentru că vin cu produse subvenționate, uneori cu sprijin de stat care „ajunge până la 25%”.
Această diferență structurală de costuri distorsionează piața și pune firmele locale în dezavantaj nu doar pe segmentul intern, ci și pe cel al exporturilor – acolo unde România performează la nivel european.
Domnul Petrescu subliniază că această problemă nu ține de eficiența sau competitivitatea companiilor românești, ci de lipsa unui cadru echitabil: producătorii UE sunt obligați să respecte reguli mai stricte, standarde mai ridicate și costuri mai mari, în timp ce competitorii din afara blocului comunitar pot intra cu prețuri artificial reduse.
De aceea, patronatul a cerut intervenția autorităților pentru a restabili corectitudinea în piață. „Nu dorim să fim avantajați noi, dar nici să ne lase descoperiți”, afirmă Valentin Petrescu, punctând că solicitarea nu este una pentru privilegii, ci pentru aplicarea unor măsuri comerciale și de control care să împiedice distorsionarea pieței prin importuri subvenționate.
Extinderea taxării suplimentare pentru produse poluante către produsele din zona tâmplăriei
Mecanismul de Ajustare a Carbonului la Frontieră (CBAM) este un mecanism al Statelor membre UE prin care vor fi aplicate taxe suplimentare la importurile de aluminiu, ciment și oțel din țările care nu au aceleași reglementări de mediu. România va începe implementarea măsurilor din 2026.
Valentin Petrescu, președintele PPTT, consideră că ar fi necesar ca aceste noi măsuri de taxare să fie extinse și pentru materialele folosite în industria tâmplăriei: sticlă, vitraje, geam termopan, vitraj izolat, etc.
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 8/noiembrie-decembrie 2025
