Emil Drăghici, președintele Asociației Comunelor din România
Una dintre cele mai sensibile teme pentru primarii de comune este introducerea posibilității de cofinanțare din partea autorităților locale pentru proiectele din programul „Anghel Saligny” și pentru investițiile derulate prin CNI.
Emil Drăghici, președintele Asociației Comunelor din România spune că problema a fost semnalată Guvernului iar asociația a formulat o agendă de puncte prioritare pentru administrația locală.
Comunele și UAT-urile mai mici sunt printre principalii beneficiari ai programelor de investițiii locale, din bugetul statului. Printre cele 100 de puncte se regăsește și solicitarea de a identifica surse financiare pentru cofinanțarea proiectelor, întrucât multe comune nu dispun de resursele necesare.
Autoritățile locale se confruntă cu o schimbare a regulilor în plin proces de implementare a investițiilor. În opinia domnului Draghici, instabilitatea legislativă este una dintre principalele probleme ale actualei guvernări, care adoptă frecvent reglementări ce sunt ulterior modificate. Noul Cod fiscal adoptat la finalul anului trecut a fost modificat de patru ori în doar două luni.
Posibila prioritizare a proiectelor
În contextul dificultăților de finanțare, conform noilor reglementări, autoritățile locale pot să opteze să nu cofinanțeze și să aștepte prioritizarea proiectelor lor de către MDLPA, conform criteriilor stabilite de Guvern.
Președintele Asociației Comunelor consideră că această soluție poate fi utilă, dar depinde foarte mult de modul concret în care va fi implementată.
Totuși, el afirmă că are încredere în actualul ministru al Dezvoltării și că acesta va reuși să integreze proiectele necesare.
În ceea ce privește plățile către constructori pentru proiectele aflate în derulare, situația este stabilă. Ministerul Dezvoltării a reușit să achite facturile restante la finalul anului trecut, iar la începutul lunii martie a fost redeschisă sesiunea de depunere a cererilor de finanțare.
Președintele ACOR critică întârzierea bugetului și repartizarea cotelor din impozitul pe venit
O altă problemă majoră semnalată de reprezentantul comunelor este întârzierea adoptării bugetului de stat pentru anul 2026.
„Guvernul și Ministerul Finanțelor au încălcat 11 prevederi legale privind neadoptarea bugetului de stat pe 2026”, afirmă Emil Drăghici.
Întârzierea adoptării legii bugetului creează blocaje administrative la nivel local.
Guvernul ar trebui să țină cont de faptul că și dacă legea bugetului ar fi adoptată imediat, ulterior autoritățile locale au nevoie de timp ca să aprobe propriile lor bugete în consiliile locale.
În același timp, președintele Asociației Comunelor avertizează că programul „Anghel Saligny” se apropie de final, fără ca autoritățile să anunțe un program care să îl înlocuiască.
Autoritățile locale critică și modul de stabilire a impozitelor locale pentru anul următor.
Proiectul legii bugetului pe 2026 arată cum vrea Guvernul să împartă banii. Veniturile din impozitul pe venit sunt împărțite între nivelurile administrației locale astfel: 63% merg la comune, orașe și municipii; 15% la consiliile județene; 6% la fonduri gestionate de consiliile județene, 14% intră într-un mecanism de echilibrare la nivel național, 2% finanțează instituții de spectacole locale din subordinea autorităţilor publice locale, respectiv teatre, opere şi filarmonici.
Această variantă este respinsă de administrațiile locale.
„S-a aruncat pe piață ideea că, dacă s-au mărit impozitele și taxele locale, ar trebui să se dea mai puțin din sumele de echilibrare”, explică Emil Drăghici.
Potrivit acestuia, atât comunele, cât și orașele și municipiile consideră că veniturile suplimentare generate de impozitele locale trebuie să rămână integral în comunități pentru dezvoltarea locală.
„Efortul care se asigură de către locuitori trebuie să rămână în totalitate un efort pentru dezvoltarea localităților”, subliniază Drăghici.
La comasarea comunelor nu ar trebui luat în calcul doar numărul de locuitori
Comasarea comunelor sau a satelor cu număr mic de locuitori, ca măsură de eficientizare administrativă a fost un subiect intens discutat.
Președintele Asociației Comunelor respinge vehement aceste scenarii și spune că sunt lansate fără o analiză serioasă.
„Sunt aruncate tot felul de scenarii de oameni care nu au viziune”, afirmă Drăghici.
El subliniază că organizarea administrativă a unei comune nu este determinată doar de numărul de locuitori, ci de teritoriu și de specificul administrativ.
Reducerea cheltuielilor primăriilor ar putea afecta capacitatea de a gestiona investițiile
O altă măsură care trebuie să fie implementată este reducerea cu 10% a cheltuielilor cu salarii și servicii ale administrațiilor publice locale.
Emil Drăghici avertizează că orice reducere de personal în administrație poate avea efecte asupra capacității de implementare a proiectelor de investiții: „Oriunde umbli la personal, indiferent în ce segment de activitate, sunt probleme”.
Totuși, Asociația Comunelor propune o soluție alternativă: cooperarea între unități administrativ-teritoriale pentru exercitarea unor atribuții comune.
„Am propus încă din 2010 exercitarea atribuțiilor prin cooperare, astfel încât să putem avea oameni mai puțini, dar cu o activitate mai amplă pentru mai multe unități administrativ-teritoriale”, explică Drăghici.
Investițiile continuă în limita resurselor disponibile
În lipsa unui buget de stat adoptat, autoritățile locale funcționează temporar pe baza unui mecanism legal care permite utilizarea lunară a unei părți din bugetul anului precedent:
1/12 din bugetul anului precedent.
În aceste condiții, administrațiile locale pot continua proiectele de investiții sau pot semna contracte noi doar în limita veniturilor disponibile.
„Se pot încheia contracte de investiții în funcție de veniturile pe care le ai”, concluzionează președintele Asociației Comunelor din România.
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 1/martie 2026
